Prezent la deschiderea Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre, Iohannis a oferit un răspuns, după ameninţările lui Putin la adresa României şi Poloniei.
Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.
Problema securităţii energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă.
Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.
În acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi a profilului său în NATO şi în Uniunea Europeană.
Aceste priorităţi răspund pe deplin și aşteptărilor cetăţenilor noştri.
Sunt convins că ideile generate în cadrul acestui program academic pot contribui la o mai profundă înţelegere a specificului problematicii regiunii Mării Negre și implicit la găsirea instrumentelor şi platformelor de cooperare pentru ca acest spaţiu strategic să devină mai predictibil din punctul de vedere al situaţiei de securitate.
În încheiere, îi îndemn pe toţi participanții la acest program să valorifice oportunităţile autentice pe care acesta le deschide pentru dialog, gândire strategică şi viziune comună.
Secretarul general al NATO i-a răspuns lui Putin din Polonia, ţară care va găzdui summitul Alianţei din luna iulie.
Reacţia şefului NATO vine după ce Putin a declarat că România şi Polonia au devenit ţinte ca urmare a amplasării sistemului antirachetă pe teritoriul lor.
În timpul vizitei în Polonia, şeful NATO a spus că Alianţa va trimite mii de trupe în flancul estic.
Lucrăm pe propunerile concrete pe care le-am primit de la comandanţii noştri strategici, de la planificatorii militari. Iar aceştia au propus câteva batalioane în diferite ţări: statele baltice şi Polonia.
România nu a fost menţionată de norvegian, dar ţara noastră speră şi ea la o prezenţă multinaţională de cel puţin o mie de soldaţi. Totodată, România vrea şi o flotă a Alianţei la Marea Neagră, acolo unde cresc tensiunile cu Rusia. Ambasadorul Moscovei la NATO a declarat că nu va permite ca Marea Neagră să devină un lac NATO. Declaraţia se vrea o replică pentru preşedintele Turciei, Recep Erdogan, care a avertizat că Marea Neagră riscă să devină un lac rusesc.
