”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 19 mai a.c., Decretul pentru numirea domnului Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe o perioadă de 3 ani”, se arată în comunicat.
Daniel Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi, a fost propus de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă la şefia DIICOT după arestarea Alinei Bica.
Klaus Iohannis, prima reacție, după întâlnirea cu Daniel Horodniceanu, propus la șefia DIICOT
Desemnarea noului şef al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate a născut controverse şi în şedinţa CSM din 4 mai. Interviul susţinut de Daniel Horodniceanu a fost prilejul unor contre dure între membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Daniel Horodniceanu, în vârstă de 41 de ani, a fost ales de Cazanciuc dintre şase procurori care au depus dosarul pentru şefia DIICOT.
Constantin Horodniceanu, propunerea pentru şefia DIICOT, aviz pozitiv la CSM
Horodniceanu are o vechime de 16 ani in functia de procuror, dintre care sase ani in functii de conducere, iar in prezent este procuror-sef al Serviciului Teritorial Iasi al DIICOT din anul 2012.
În mandatele sale, DIICOT Iaşi (în perioadele 2006-2009 şi 2012-2015) s-a remarcat prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă cu tutun la graniţa dintre România şi Republica Moldova.
Dispută pe numirea urmaşului lui Bica. Iohannis cere CSM stenograma interviului lui Horodniceanu
De asemenea, procurorul a fost formator in cadrul Institutului National al Magistraturii in probleme de etica si deontologie profesionala a magistratului, precum si formator in domeniul ascultarii copilului in cadrul procedurilor judiciare si in domeniul protectiei victimelor infractiunilor de violenta si trafic de persoane.
Interviul de la CSM, însă, a fost prilejul unor contre dure între membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
"Vă prezint o situaţie pur ipotetică: să spunem că aflaţi că un procuror DIICOT de la unul din serviciile teritoriale din structura DIICOT la un moment dat se află la masă cu un primar de municipiu şi cu un politician de rang înalt discutând chestiuni de un dosar penal. Cum reacţionaţi dvs. dacă aflaţi pe orice cale de un astfel de incident?", l-a întrebat Hăineală.
"În primul rând, verific dacă informaţia este reală, voi căuta să văd dacă relaţia dintre procurorul respectiv, relaţia dintre ei exista înainte să fie procuror DIICOT sau după, voi căuta să am o discuţie cu procurorul pentru a afla ce l-a animat să poarte respectiva discuţie la respectiva masă", a replicat Horodniceanu. Dacă lucrurile s-ar confirma, a mai spus acesta, atunci ar sesiza procurorul general al României, "să ia măsurile legale".
"Nu am niciun fel de date de nicio natură care să spună că această propunere nu ar fi cea mai corectă din ceea ce am avut la interviu", a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, după încheierea interviului lui Horodniceanu.
Care este procedura de numire a șefului DIICOT
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-șef al DIICOT este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
