Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlăţean, este în centrul celui mai recent dosar de corupţie: „Votul din diaspora”. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat pentru „Adevărul” ce documente au fost predate procurorilor anticorupţie în acest caz şi pe ce se bazează probatoriul de la DNA.
Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradiţional împotriva candidatului PSD.
În calitate de ministru de Externe, Corlăţean avea experienţa alegerilor pentru că s-a ocupat de două ori de organizarea alegerilor din străinătate - legislative (în octombrie 2012) şi europarlamentare (mai 2014). La ambele scrutine, PSD a obţinut un scor modest în diaspora. Un alt semnal puternic de alarmă pentru PSD a fost scrutinul din 2009 pentru alegerea preşedintelui României, voturile din diaspora fiind decisive pentru eşecul lui Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu.
În vederea alegerilor prezidenţiale, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat printr-o notă circulară misiunilor diplomatice să facă propunerile necesare pentru secţiile de votare.
Prin această notă s-a impus „pentru prima dată în cadrul proceselor electorale organizate de MAE”, condiţia ca secţiile de votare organizate în afara misiunilor diplomatice să fie organizate în spaţii oficiale, puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Însă pe motiv că autorităţile locale nu le-ar fi răspuns la solicitări, mai multe ambasade ar fi fost nevoite să renunţe la unele propuneri de secţii apreciate ca fiind necesare. Şi astfel s-a ajuns în situaţia în care s-a renunţat la organizarea de secţii de vot în oraşe unde existau comunităţi mari de români.
De exemplu, în Franţa nu au fost organizate secţii în Nisa, Lille şi Nantes. De exemplu, Consulatul general de la Marsilia a arătat că la Nisa autorităţile locale nu au dat curs solicitării de a pune la dispoziţie un spaţiu oficial şi a insistat pe organizarea unei secţii de votare într-un spaţiu privat. Era vorba de sediul unei agenţii imobiliare, în care se mai organizaseră alegeri fără incidente. Oficialii din MAE n-au fost de acord cu propunerea francezilor, deşi Ambasada de la Paris a insistat.
Cazuri similare au fost în Marea Britanie – Newham, suburbie a Londrei, zonă locuită de mulţi români, sau Canterbury, oraş universitar unde sunt mulţi studenţi români. Alte exemple, în care MAE a insistat cu tărie ca ambasadele să respecte circulara lui Corlăţean: Dublin (Irlanda) – pentru o a doua secţie de votare, Goteborg (Suedia) – unde locuiau între 6.000 şi 9.000 de români, Chicago (SUA) – Consultatul General din acest oraş a renunţat la două secţii care nu ar fi corespuns condiţiilor MAE şi Treviso (Italia) – alegerile nu s-au mai organizat la un hotel, ca la scrutinul anterior, ci la Asolo, reşedinţa particulară a consulului onorific.
Şi peste toate acestea, pe 8 septembrie 2014, MAE a emis o nouă circulară în care menţiona că unele locaţii propuse de diplomaţi nu corespund criteriilor de oficialitate şi solemnitate. Era vorba de secţii de votare care urmau a fi organizate în hoteluri, biserici sau firme de avocatură.
Circulara ar fi fost dată după ce la nivelul Ministerului de Externe au fost strânse propunerile venite de la reprezentanţele diplomatice din întreaga lume, privind organizarea celor 320 de secţii de votare în străinătate. La dispoziţia lui Corlăţean, angajaţii din Comisia Tehnică de organizare a alegerilor din străinătate au întocmit un raport, sub forma unor tabele comparative, privind alegerile din 2000, 2004, 2008, 2009, 2012 şi 2014, cu secţiile de votare şi prezenţa la urne. Cele mai amănunţite date vizau Spania, Italia şi Moldova, unde la alegerile din 2009 se înregistrase o prezenţă ridicată la vot.
Astfel, pe 16 septembrie 2014, Corlăţean a emis şi Ordinul 1839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Surse diplomatice au explicat că secţiile de votare au fost stabilite fără a fi luate în seamă propunerile ambasadorilor şi consulilor. Şi astfel, deşi s-a păstrat numărul de secţii de votare din 2009, au fost închise secţii din oraşe cu comunităţi mari de români şi deschise în oraşe unde fuseseră înregistraţi puţini votanţi.
Este cazul Spaniei şi Italiei, ţările cu mari comunităţi de români. În Republica Moldova, cele mai multe secţii au fost organizate în zone rurale, departe de zonele urbane unde sunt mulţi români. La Paris, ambasada a propus organizarea a trei secţii, dar Corlăţean a acceptat doar două, deşi în 2009 în capitala Franţei votaseră 3.785 de persoane. La scrutinul din 2014, în turul al doilea, datorită mobilizării diasporei, la cele două secţii de votare din Paris au votat 7.678 de persoane.
