Culisele statului paralel: LUPTA politică pentru conducerea Serviciilor

În comunism, Securitatea era instituția subordonată total lui Nicolae Ceaușescu, liderul Partidului Comunist Român. Ordinele primite de la acesta erau executate fără niciun fel de opoziție. Insituția punea în practică politica partidului.

După căderea regimului comunist, principalul partid, fie că s-a numit FSN, PDSR sau PSD, a fost primul care a încercat să recreeze instituțiile de informații și de forță pentru ca apoi să controleze tot ce înseamnă puterea în stat: respectiv pe cea legislativă - Parlamentul, pe cea executivă - Guvernul, și pe cea judecătorească – Justiția. După venirea la putere a partidului condus de Traian Băsescu, PDL, această politică a continuat.

În funcție de liderul aflat la cârma puterii se poate vorbi despre o creștere excesivă a rolului și controlului instituțiilor de forță ale statului român, îndeosebi serviciilor secrete. Și aceste noi partide își doreau un control asupra lor. Se pare, însă, că în epoca postdecembristă, tocmai aceste servicii secrete voiau să aibă un ascendent asupra clasei politice. Să o controleze și să influențeze activitățile Parlamentului, Guvernului, Justiției, presei și mediului de afaceri.

Odată câștigată o anumită independență, serviciile românești – SRI, SIE, DIPI, Direcția de Informații a Armatei au început să se lupte și pentru supremația influenței în stat și controlul lor asupra clasei politice.

Revenind însă la etapele în care clasa politică a clădit strategia de control excesiv al serviciilor și instituțiilor de forță, arătăm concursul pe care și l-au dat toate partidele care au guvernat România, îndeosebi după anul 2000.

În timpul guvernării PSD conduse de premierul Adrian Năstase, respectiv în ultimul mandat prezidențial al lui Ion Iliescu (2000-2004) au fost promovați mai mulți militari de carieră în cadrul puterii executive și în fruntea unor servicii secrete.

Președintele Ion Iliescu și-a luat ca prim sfetnic, numindu-l consilier pe probleme de apărare și siguranță națională și șef al Administrației Prezidențiale pe generalul Ioan Talpeș. Acesta era, în decembrie 1989, maior de armată și aghiotant al generalului Ilie Ceaușescu. În primul mandat a lui Ion Iliescu, Talpeș a fost directorul SIE. În 2004, generalul Talpeș a fost desemnat vicepremier al guvernului Năstase. Premierul Adrian Năstase l-a luat consilier special pe generalul SIE Constantin Silinescu, pe care l-a promovat ulterior director general al Gărzii de Mediu.

În fruntea SRI, după directorii civili Virgil Măgureanu și Costin Georgescu, a fost numit Radu Timofte, ofițer de armată înainte de 1989.

Director al serviciului secret al Ministerului Justiției, SIPA, a devenit generalul Marian Ureche, iar adjunct, generalul Dan Gheorghe, ambii foști ofițeri de Securitate.

În funcția de procuror general al României a fost desemnat, pentru prima oară, un magistrat militar, procurorul Ilie Botoș, care avea gradul de colonel de justiție. Ilie Botoș, care făcuse un stagiu de pregătire în America, a fost menținut în funcția de procuror general și în regimul Băsescu, până la scandalul declanșat de fuga lui Omar Hayssam. Ulterior a fost numit șef al Direcției de Informații a Armatei. Premierul Victor Ponta l-a numit pe generalul Ilie Botoș consilier pe probleme de siguranță națională, apoi l-a învestit prim-adjunct al ministrului de Interne Gabriel Oprea.

Oprea era un alt om al partidului. El l-a susținut pe Botoș, în 2004, și l-a convins pe premierul Năstase pentru a fi numit procuror general al României. Oprea și Botoș au fost legați prin generalul Iliuță Botoș, fost șef al Direcției de Logistică a Ministerului Apărării Naționale. Acesta era unchiul lui Botoș și i-a fost șef lui Oprea în perioada în care a activat ca ofițer de intendență, a scris presa.

Generalul Gabriel Oprea a fost numit prefect al Capitalei, iar ulterior a fost promovat ministru delegat pentru Administrație Publică.

Apoi Oprea a devenit șeful de campanie al candidatului PSD, Adrian Năstase, pentru alegerile prezidențiale din 2004. S-a vorbit că urma să fie numit director al SRI, dacă alegerile ar fi fost câștigate de Năstase.

Victor Ponta, fost procuror și suspectat că ar fi fost ofițer acoperit al SIE, a fost numit șef al Corpului de Control al Prim-ministrului.

Generalul de poliție Nicolae Plăiașu a fost desemnat șef al Departamentului de Control din Ministerul Finanțelor și apoi șef al Gărzii Financiare.

Toate aceste numiri arată strategia PSD de a controla serviciile.

Din 2005, a preluat frâiele puterii Alianța D.A., formată din PDL, PNL, UDMR. În fruntea lor și a țării a venit Traian Băsescu. În timpul celor două mandate ale sale s-a produs creșterea excesivă a rolului instituțiilor de forță şi instituționalizarea și eficientizarea Binomului SRI – DNA.

La fel cum au făcut liderii PSD, și președintele Băsescu și-a fidelizat șefii serviciilor.

În anul 2005, i-a numit pe generalii Lucian Pahonțu și Alexandru Burian în funcțiile de director, respectiv locțiitor pe linie de informații la SPP, l-a promovat pe generalul Marcel Opriș director la STS și l-a desemnat pe generalul Silviu Predoiu prim-adjunct al directorului SIE.

Tot în 2005, după episodul cu răpirea jurnaliștilor români în Irak, Traian Băsescu l-a promovat, la vârsta de 34 de ani, prim-adjunct al directorului SRI, șef operativ de facto, pe maiorul SRI Florian Coldea. Acesta era nepotul generalului Dan Gheorghe - provenit din Securitate, și un apropiat al primarului din Arad, Gheorghe Falcă.

Ulterior, Băsescu i-a numit ca șefi civili la SRI și SIE pe senatorul PSD George Maior și pe fostul ministru liberal Mihai Răzvan Ungureanu.

Sub președinția lui Traian Băsescu au fost încheiate protocoale între SRI și zeci de instituții ale statului, în urma cărora principalul serviciu secret din România a dobândit un ascendent și un control semnificativ asupra acestora. Cel mai mediatizat, contestat și nefast a fost Protocolul de cooperare dintre Parchetul General și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, nr. 003064 din 4.02.2009, care a fost semnat de Laura Codruța Kovesi, ca procuror general al României, și de directorul George Maior și prim-adjunctul Florian Coldea din partea SRI. În urma încheierii acestui act, SRI a fost introdus ilegal în activitatea de urmărire penală, iar Parchetul General, DNA și DIICOT au început să devină anexe ale principalului serviciu secret din țara noastră.

Din acel moment, încet-încet, rolurile puternicilor în stat au început să se schimbe. Jocurile puterii au fost preluate de servicii, iar clasa politică a trecut în plan secund. A fost încălecată, într-un fel sau altul.