Ei au adus la țărm doar câteva dovezi care să-i ajute pe cercetători să stabilească proveniența și vechimea corabiei care este în mare parte îngropată în nisip. Fragmente de ceramică, o bucată de lemn, dar și câteva pietre vulcanice - folosite pentru echilibrarea ambarcațiunii - sunt indicii clare în acest sens.
„Sunt roci magmatice, au o culoare închisă. Vedeți că rocile din Marea Neagră sunt galbene, deschise la culoare“, spune Iulian Rusu.
Corabia, spun cercetătorii s-a scufundat in timpul unei furtuni și a ajuns pe fundul mării cu chila în sus cea ce înseamnă că o mare parte din mărfurile corabiei s-ar putea afla într-o stare bună de conservare
Specialiștii spun că această corabie este cu siguranță romană pentru că pietrele vulcanice de balast ar fi fost luate din regiunea Napoli de astăzi.
„În zonă sunt multe astfel de vestigii. Este o zonă bogată. Ambarcațiunea aducea mărfuri la Tomis“, este de părere Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Aviz amatorilor de scufundări! Reprezentanții muzeului constănțean precizează că aria în care se află epava este o zonă arheologică protejată.
Rămășițele corabiei ar putea fi aduse la suprafață doar cu acordul Ministerului Culturii și numai după formarea unei echipe mixte de scafandri și arheologi. Până atunci corabia antică trebuie să rămână neatinsă.
