Într-un interviu acordat ieri, 19 octombrie, presei constănțene, fostul prefect Claudiu Palaz, PMP, a recunoscut că se pregăteşte să candideze, fără să spună cu subiect și predicat dacă pentru Primăria Constanţa. A avut chiar un mesaj dur la adresa USL-iștilor: nu are de gând să-i menajeze. Rândul USL-știlor pe care Palaz intenționează să-i ia la țintă crește exponențial, potrivit Jurnaliștii.ro.
Claudiu Palaz va trebui să ia în calcul o nouă potențială candidatură din partea liberalilor la fotoliul de primar al Constanței. La bursa zvonurilor se vorbește tot mai mult de Bogdan Huțucă, printre cei mai vechi directori ai fiscului din Constanța, personaj cu puternice conexiuni la București, unde activează în cadrul Ministerului de Finanțe.
Potrivit surselor apropiate liberalilor constănțeni, Huţucă, fost prefect al județului Constanța, nu ar zice nu unei candidaturi pentru primăria Constanța. Vara aceasta, era dat ca sigur candidatul PNL pentru șefia administraţiei publice locale din Eforie, dar întrebat de presă s-a declarat “prudent şi foarte, foarte rezervat”. Nu a negat însă.
Huțucă, omul numit de Ponta în 2012 la prefectura județului Constanța, ar cocheta cu funcția de primar, încercând să se impună ca tehnocrat între numeroșii candidați care se vehiculează deja pentru primăria orașului de la malul mării. Mai mult, Huțucă urmărește și i s-ar fi promis și un post de secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Deci, una din două: primăria Constanța sau funcția de secretar de stat.
În 2007, Huțucă a fost numit șef interimar al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa (DGFP), iar peste un an devenea director executiv al DGFP. O evoluție firească dat fiind că vorbim de guvernarea minoritară a PNL din acea perioadă.
În mai 2012, Bogdan Huţucă a fost numit de Guvernul Ponta la conducerea Prefecturii Constanţa, doar pentru câteva luni. În același an, a fost propulsat director al Direcţiei Legislaţie Cod Fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, funcţie pentru care i s-a prelungit detaşarea de la conducerea Administraţiei Finanţelor Publice Constanţa în mai multe rânduri şi pe care o ocupă şi la ora actuală, la mult timp după ieşirea PNL de la guvernare.
Cel mai interesant este că, până când DNA nu a început să instrumenteze dosare cu baronii Constanței – Sorin Strutinsky, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, firmele deținute de tripleta toxică nu au fost niciodată deranjate mai bine de un deceniu de niciun control financiar din partea statului. Este de notorietate deja cazul companiei Tutun și Ziare, controlată indirect de Sorin Strutinsky (prin KLD Services), care figurează în evidenţele Centralei Incidențelor de Plăţi (CIP) cu 880 de incidente, suma totală refuzată la plată depăşind 22 milioane euro. Faptul că în tot acest răstimp compania lui Strutinsky, ale cărei chioșcuri au împânzit orașul, nu a avut niciodată conturile poprite de finanțele publice nu poate avea decât o explicație: legături la cel mai înalt nivel la Fiscului local și central.
Bogdan Huțucă este cunoscut și pentru buna relație cu Ovidiu Cupșa și Puiu Hașotti, alți doi liberali cu ștate vechi. Cupșa, fost director al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA, a supraviețuit și el destrămării USL, ocupând și în prezent poziția de director al CERONAV, funcție căpătată pe vremea alianței.
Legături cu Said Baaklini
O altă informație datând din 2010 și dată publicității de Realitatea, îl indică pe șeful fiscului constănțean implicat într-unul dintre cele mai mari scandaluri de rambursare ilegală de TVA, în valoare de 60 de milioane de euro. Este vorba de dosarul motoarelor de la UCM Reșita, cumpărate la suprapreț de firmele libanezului Said Baaklini.
În dosar, a fost condamnat și un director al CNAPMC, Eugen Bogatu, și urmărit penal senatorul constănțean, Mircea Baniaș. Numele lui Huțucă ar fi fost amintit de ministrul transporturilor din acel moment, Anca Boagiu, într-o convorbire telefonică cu Mircea Baniaș, înregistrată de SRI, cu mandat DNA, în afacerea motoarelor de la UCM Reşiţa.
La acel moment, Huțucă a negat orice legătură cu rambursarea ilegală de TVA, despre care spunea că este “cantonată în zona București”, fără nici o legătura cu Constanța. Potrivit însă unei anchete a jurnaliștilor de la România Liberă, pe baza surselor judiciare, libanezul Baaklini a beneficiat atât de sprijin politic, cât și de protecția unor oficiali importanţi din cadrul organelor de control fiscale pentru a putea duce la bun sfârșit tunul de 60 de milioane de euro, care s-ar fi încheiat cu un export către Republica Guineea prin portul Constanța.