Rivalizând cu cele mai mari corpuri cereşti cunoscute, această stea are o masă de cel puţin 50 de ori mai mare comparativ cu cea a Soarelui nostru şi este de milioane de ori mai strălucitoare decât acesta, au estimat oamenii de ştiinţă.
Steaua care deţinea recordul anterior a fost observată şi de Hubble, în anul 2018. Aceasta exista, însă, într-un Univers care avea deja o vechime de 4 miliarde de ani, comparativ cu doar aproximativ 900 de milioane de ani după Big Bang în cazul lui Earendel, potrivit cercetătorilor.
Descoperirea a fost publicată miercuri în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature.
"La început, aproape că nu ne-a venit să credem", a declarat autorul principal al studiului, Brian Welch de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Statele Unite, citat într-un comunicat.
El a fost cel care a avut privilegiul de a numi această stea. Earendel înseamnă "steaua dimineţii" în engleza veche.
Steaua "există de atât de multă vreme încât s-ar putea să nu fie compusă din aceleaşi materii prime ca stelele din jurul nostru de astăzi", a explicat cercetătorul.
"Studierea lui Earendel va oferi o fereastră către o perioadă a Universului cu care nu suntem familiarizaţi, dar care a condus la tot ceea ce cunoaştem în prezent", a adăugat el.
Această stea va fi astfel o ţintă principală pentru noul telescop spaţial James Webb, care se află în prezent în curs de calibrare în spaţiu. Telescopul James Webb va observa această nouă stea anul acesta, a precizat într-un comunicat Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care operează dispozitivul împreună cu NASA.
Aşa cum zgomotul unui obiect care se îndepărtează devine înfundat, unda luminoasă trece de la frecvenţa vizibilă cu ochiul liber, la infraroşu.
Spre deosebire de Hubble, care are doar o capacitate redusă în infraroşu, telescopul James Webb va funcţiona doar în aceste lungimi de undă, permiţând întoarcerea şi mai mult în timp în timp.
Până în prezent, la o asemenea distanţă, puteau fi observate doar grupuri de stele, fără a se putea distinge o anumită stea.
Însă, Earendel a beneficiat de un ajutor cosmic: un fenomen numit lentilă gravitaţională. Un grup de galaxii, situat între noi şi stea, care acţionează ca o lupă ce amplifică lumina de la obiect.
ESA a comparat acest efect cu undele de la suprafaţa apei, care, pe vreme bună, pot crea fascicule de lumină amplificate pe podeaua unei piscine.
Această aliniere rară ar trebui să dureze câţiva ani, potrivit astronomilor.
