Nu s-a demonstrat legătura de la cauză la efect în privința alimentelor care ar putea declanșa migrene, cu excepția cafelei. Acest lucru nu înseamnă că legătura lipsește, ci numai că nicio dovadă științifică nu permite incriminarea directă a unui aliment sau altul.
Factorii alimentari stabiliți sunt de ordin mai general — o componentă alergică (ouă, ciocolată, căpșuni, fructe de mare, etc.), amestecuri (chiar moderate) de băuturi alcoolice, o masă prea bogată sau, dimpotrivă, insuficientă.
Eliminarea unei mese (de obicei a micului dejun) reprezintă un comportament de mare risc pentru persoanele cu migrene, care își expun astfel organismul la hipoglicemie (scăderea nivelului de zahăr), lucru ce afectează îndeosebi creierul.
Pentru a continua să facă față nevoilor, presiunea sanguină crește, ceea ce poate provoca o migrenă. Se pot observa variații bruște ale glicemiei, cu aceleași efecte, când se consumă un aliment foarte dulce pe stomacul gol. În acest context, legătura dintre alcool (mai ales vin) și migrenă se explică prin faptul că s-a băut pe stomacul gol sau în stare de oboseală.
Specialiștii recomandă respectarea ritmului de trei mese mese pe zi și, eventual, două gustări, să nu se sară peste nicio masă, să nu se facă abuz de snack-uri fiindcă pot duce la creșterea glicemiei (și, prin urmare, a riscului de migrenă).
În plus, este recomandabil consumul regulat de apă pe parcursul zilei (cel puțin 1,5 l în total), deoarece o ușoară deshidratare poate declanșa o criză, încheie passionsante.be.