Cafeaua este băutura energizantă de care mulți oameni nu se lipsesc nici măcar atunci când nu au timp să o bea dimineața, înainte de a ieși pe ușă. Pentru că le-a devenit dependență, aceștia nu au nimic împotrivă să o consume pe stradă, în drum spre muncă sau să o ia „la pachet” când pleacă în călătorii lungi.
Din păcate, unele persoane nu iau în calcul pericolele la care se expun când toarnă această băutură fierbinte în pahare de unică folosință, mai ales dacă sunt confecționate din plastic. Îți spunem ce riști în rândurile de mai jos!
Potrivit informațiilor făcute publice de cercetători, spălarea paharelor înainte de utilizare poate scădea cantitatea de microplastice eliberate. Totuși, nu trebuie să uităm că pericolul nu este îndepărtat complet și că, în medie, un om poate ingera anual între 37.613 și 89.294 de microplastice prin intermediul recipientelor confecționate din acest material. Atenție! Este suficient să bei o singură dată pe săptămână cafea dintr-un pahar de plastic pentru a te expune la 90.000 de particule de plastic pe an.
Pentru a reduce poluarea și riscurile pentru sănătate, mulți producători au înlocuit plasticul cu un carton rezistent la apă și la temperaturi înalte. Din păcate, nu toți au procedat astfel și încă există pericolul ca o parte importantă din populație să ingereze microplastice. Mai ales dacă ne gândim că unii oameni refolosesc sticlele de plastic de la apă sau suc și toarnă în ele cafea fierbinte!
Detalii șocante ale studiilor efectuate până în prezent
Mii de particule de microplastic au fost descoperite în băuturile servite în principalele tipuri de pahare în care se oferă băuturi fierbinți la pachet. Printre aceste pahare s-au numărat cele din polipropilenă (PP), polietilen teraftalat (PET) și polietilenă (PE). Polietilena este căptușeala care se găsește de obicei în ceștile de cafea „to go”.
Un singur recipient a eliberat aproape 1.500 de particule după cinci minute de expunere, timp în care microplasticele s-au desprins de pe peretele interior.
Interesant este că particulele s-au multiplicat în funcție de timpul în care băutura a rămas în interiorul recipientului. Paharele din polipropilenă au produs cel mai mare număr de particule, ceea ce este îngrijorător, având în vedere cât de mult este utilizat acest material.
„Pe baza rezultatelor, am estimat că oamenii pot ingera inconștient 37.613-89.294 de microplastice pe an, din cauza utilizării unui pahar de plastic la fiecare 4-5 zile. Având în vedere potențialul nociv al microplasticelor, contaminarea cu microplastice rezultată din utilizarea paharelor de plastic pentru băuturi trebuie luată în serios.”, au spus cercetătorii de la Universitatea din Sichuan.
O particulă de microplastic este, de fapt, o bucată de plastic mai mică de 5 mm. Multe dintre ele sunt atât de reduse ca dimensiuni încât pot fi observate exclusiv la microscop. Când acestea se desprind de pe pereții paharului, ajung în băutură și apoi în corpul uman. Încă nu există dovezi care să arate ce efecte concrete au asupra organismului, dar aceiași cercetători au subliniat faptul că particulele cele mai mici ar putea fi cele mai dăunătoare pentru sănătate, deoarece au mai multe șanse să pătrundă în celulele umane.
Un studiu realizat în 2017 de oamenii de știință de la King's College, Londra, a emis ipoteza potrivit căreia ingerarea sau inhalarea microparticulelor poate duce la acumularea acestora în organism, fapt ce ar putea crea un stres suplimentar asupra sistemului imunitar, care oricum se luptă zi de zi să țină virușii la distanță.
În timpul cercetărilor efectuate de Heather Leslie și de Universitatea Liberă din Amsterdam s-au descoperit microplastice în sângele voluntarilor, atât în placente și în celulele nou-născuților, cât și în plămâni, inimi, rinichi și în creiere. Conform analizelor, materialele plastice ar putea reprezenta o amenințare pentru sănătate, fiindcă există șanse ca ele să transporte bacterii dăunătoare sau substanțe chimice toxice în organism.
Deși impactul concret al acestor elemente străine în corpul uman este încă necunoscut, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat din 2019 că se vor întreprinde cercetări suplimentare în acest sens.
