Peste 850.000 de lei, bancnote de 500 de euro false, fonduri în criptomonedă reprezentând echivalentul a 700.000 de dolari americani şi autoturisme, dintre care trei de lux, au fost indisponibilizate în urma a 40 de percheziţii vizând un grup specializat în spălarea banilor proveniţi preponderent din infracţiuni informatice, conform News.ro.
Percheziţiile au avut loc în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Vâlcea, Braşov, Constanţa şi Sălaj, iar acuzaţiile sunt de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare a banilor, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrităţii datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, instigare la acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, uz de fals, şantaj în formă continuată şi lipsire de libertate în mod ilegal.
”În urma celor 40 de percheziţii efectuate la data de 7 martie 2024, de poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au fost descoperiţi şi ridicaţi 859.500 de lei, 661.430 de euro, 3.011 dolari americani, 50.000 de coroane daneze şi 10.000 de franci elveţieni. De asemenea, au fost descoperite şi ridicate 92 de telefoane mobile, 24 de laptopuri, 6 tablete, 9 dispozitive ledger, 6 HDD, 5 SSD, 33 de memorystick, 12 ceasuri de lux, 43 de carduri bancare, 1 pistol, 14 bile de substanţă albă pulverulentă, un grinder şi substanţă vegetală cu miros înţepător, 90 de bancnote de 500 de euro având aceeaşi serie, susceptibile a fi false, o casă de marcat, bijuterii şi înscrisuri. Totodată, au fost indisponibilizate fonduri în criptomonedă, echivalentul a 700.000 de dolari americani şi instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, dintre care 3 din categoria de lux”, anunţă duminică IGPR.
Conform anchetatorilor, la începutul anului 2019, persoanele cercetate ar fi constituit un grup organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor proveniţi cu precădere din infracţiuni informatice, grup la care ar fi aderat peste 20 de membri.
Astfel, în mod repetat, aceştia ar fi primit şi transferat monede virtuale, în valoare de aproximativ 29 de milioane BUSD, 4,6 milioane BUSD şi 1,3 milioane BUSD, prin intermediul conturilor deţinute de ei sau alte persoane pe platformele pentru tranzacţionare de criptomonedă, cunoscând că banii provin din infracţiuni, scopul fiind ascunderea sau disimularea originii ilicite, în schimbul încasării unor sume cu titlul de comision.
Cum opera gruparea
Din probele administrate a mai rezultat că, în anul 2021, unul dintre cei în cauză, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, l-ar fi determinat şi sprijinit pe un alt membru al grupului infracţional, să acceseze fără drept portofelul electronic ataşat unui cont de criptomonedă aparţinând unei persoane vătămate şi, sub pretextul încheierii unei tranzacţii financiare, ar fi indus victima în eroare, determinând-o să transfere peste 400 de unităţi ale unei monede virtuale, echivalentul a peste 580.000 de euro, într-un portofel electronic la care obţinuse anterior accesul, în mod ilegal, de unde şi le-ar fi însuşit.
Ulterior, aceleaşi două persoane cercetate, sub pretextul achiziţionării de criptomonede, ar fi determinat o altă persoană vătămată să transfere unităţi de monedă virtuală, cauzându-i astfel o pagubă de aproximativ 73.000 de USD.
În anul 2023, o altă persoană, folosind acelaşi mod de operare, precum şi programe informatice (clona unei aplicaţii bancare) sau înscrisuri false, ar fi indus în eroare două persoane vătămate (una cetăţean străin), determinându-le să transfere în portofele electronice aflate sub controlul său, unităţi de criptomonedă, producându-le prejudicii de aproximativ 190.000 de USD şi respectiv 6.000.000 de USD.
Cu privire la o altă persoană, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în formă continuată, s-a reţinut că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin ameninţare şi lipsire de libertate, ar fi constrâns o victimă să întocmească un înscris sub semnătură privată, în scopul de a dobândi în mod injust un drept de garanţie reală asupra unui imobil şi recunoaşterea unei datorii fictive de 350.000 de lei, pentru a o determina să-i remită această sumă.
Totodată, acesta, cunoscând proveninţa ilicită a unor sume în criptomonedă, în echivalentul a aproximativ 42.000 de dolari SUA, le-ar fi tranzacţionat prin intermediul portofelului electronic deţinut.
La datele de 7 şi 8 martie 2024, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea a 9 persoane cercetate şi măsura controlului judiciar, faţă de alte 5, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare a banilor, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrităţii datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, instigare la acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, uz de fals, şantaj în formă continuată şi lipsire de libertate în mod ilegal.
La data de 8 martie 2024, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti a dispus arestarea preventivă a trei dintre persoanele reţinute, măsura controlului judiciar faţă de alte cinci persoane şi continuarea cercetărilor faţă de o altă persoană în stare de libertate.
Împotriva încheierii, cu referire la ultimele două dispoziţii ale instanţei, procurorii D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală au formulat contestaţie.
