Tot ce reușește justiția să distrugă azi, renaște mâine. Complicitatea vameșilor și a șefilor lor se transmite de la o generație la alta. Uneori se fac razii ample și pică sute de contrabandiști, mici cărăuși și câțiva vameși, foarte rar câte un șef de rețea sau un șef corupt dintr-o instituție a statutului.
Primul scandal de corupţie de mare anvergură din România postdecembristă a fost „Ţigareta 1”. În 1993, 22 de persoane erau acuzate de contrabandă de țigări. Cetățeni arabi, vameși și comisari ai Gărzii Financiare în frunte cu șeful de la acea vreme, generalul în rezervă Gheorghe Florică, erau cercetate pentru trafic cu țigări.
Liderul afacerii era declarat sirianul Jamal Al-Atm, care a reușit să fugă din ţară înainte de declanşarea scandalului, aşa că a fost judecat în lipsă. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, au fost introduse în ţară, cu documente false, 24 de containere cu ţigări prin Portul Constanţa. Prejudiciul stabilit era de peste 27 de miliarde de lei vechi. Iniţial, singurii arestaţi au fost doi oameni de afaceri români care i-au ajutat pe șefii rețelei să-și deruleze afacerile murdare, dar și doi cetățeni sirieni.
După un timp, s-au alăturat şi ei celor judecaţi în stare de libertate şi procesul a continuat. Cu chiu cu vai, după ani buni de judecată, procesul a ajuns la final. Jamal al-Atm a fost condamnat la nouă ani şi jumătate, generalul Florică la şase ani şi patru luni, iar ceilalți implicați au primit condamnări mai mici sau cu suspendare.
Mai târziu, se dezvăluia că și alți contrabandiști sunt cuprinși în acest dosar răsunător. Zaher Iskandarani, Omar Hayssam, Mike şi Elie Nassar.
Potrivit presei, la vremea respectivă, fraţii Nassar se bucurau de protecţia structurilor informative ale MApN, în timp ce Zaher Iskandarani avea relaţii puternice cu politicieni, dar şi cu personaje- cheie din Direcţia Generală a Vămilor şi Garda Financiară. Au fost rostite nume grele în această afacere: Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Florin Georgescu, dar cu toții au negat vehement orice contact cu sirienii. Până la izbucnirea conflictului, traficanţii îşi stabiliseră clar zonele de influenţă atât în privinţa mărcilor cât şi a pieţelor de desfacere.
Într-un depozit din Bucureşti al Armatei erau găsite baxuri de ţigări Kent, de contrabandă, ale fraţilor Nassar. Conform unor dezvăluiri ulterioare, autoritățile aflau cu stupoare că între fraţii Nassar şi Regia Romtehnica exista un contract, iar, la un moment dat, cele două părţi conveniseră asupra unei modalităţi alternative de plată a armamentului care era livrat afaceriştilor arabi: în locul ultimei tranşe din bani, libanezii urmau să livreze baxuri cu ţigări. Baxurile libanezilor erau puse la păstrare în depozitele militare din Clinceni şi Calea Plevnei. La rândul lor, fraţii Nassar au făcut tot felul de dezvăluiri care îl incriminau pe Iskandarani. Astfel, acesta a intrat în vizorul autorităţilor ca urmare a implicării în contrabanda cu ţigări, prin firme înregistrate în Cipru, Republica Moldova şi Bulgaria.
Chiar dacă în presă scandalul a fost uriaş, la vârful statului s-a dorit atunci stingerea rapidă a scandalului. Mai marii Armatei şi politicienii de prim rang au scăpat fără prea mari probleme. În faţa instanţei au apărut oamenii din eşalonul doi: generalul-maior Valeriu Ursu, director general al Regiei Romtehnica pe atunci, colonelul Teodor Bălan, colonelul Ion Pântece şi maistrul militar Ion Mândruţă. Toţi au primit condamnări cu suspendare. Elie Nassar a fost arestat pentru o scurtă perioadă, dar imediat după ce a fost eliberat, el și fraele lui s-au mutat la Moscova. În martie 2002, Mike Nassar a fost asasinat în Brazilia.
Conform hotnews.ro, cu patru ani înainte de a muri, Nassar ar fi apucat să declare urmatoarele:
”Mă voi răfui personal cu Virgil Măgureanu, dar numai în afara granițelor României. Deocamdată, el și cu Wael El-Ghadban mi-au luat șase milioane de dolari, dar există multe mijloace să-i recuperez, știu eu cum. Eu afirm cu toată responsabilitatea că el este vinovat”, a spus Mike Nassar, acuzat de contrabandă cu țigări în dosarul “Țigareta 1”
”Era o perioadă când traficul de țigări era la niște cote extraordinar de mari și se știa acest lucru.. se căutau metode pentru stârpire pentru că aduceau prejudicii foarte mari bugetului național”, declara și Costin Georgescu, fost director SRI (1997-2000) (Digi24)
Primăvara anului 1998. Aeroportul militar Otopeni, Baza 90 de astăzi. Un avion ucrainean, încărcat cu 1300 de baxuri de țigări de contrabandă, aterizează. Aeronava, operată de o firmă bulgărească este zbor special, iar detaliile despre rută și conținutul transportului sunt secrete. La sol, operațiunea este aprobată de comandorul Ion Suciu, șeful bazei. O lună mai târziu mai vin 3.000 de baxuri de țigări. Afacerea mergea strună!
”Acolo, fiecare avea sarcini. Unul trebuia să primească țigările, de exemplu col. Suciu, care era comandantul aeroportului. Altul era un om de afaceri care aducea mașinile și muncitorii care descărcau țigările din avion și le ducea într-un depozit la marginea bBucureștiului, altul asigura transportul…colonelul Truțulescu.. asigura traseul de la aeroport până la depozit cu o mașină a SPP-ului”, mai spunea Georgescu (Digi24)
Și astfel izbucnește un scandal uriaș de corupție. Operațiunea ”Țigareta 2” vizează înalți demnitari ai statului român și oameni de afaceri dubioși. Armata, Ministerul de Interne şi Serviciile Secrete au fost implicate în acest caz care a ricoşat şi în clasa politică.
Dirijorul operațiunii era un colonel al SPP, Gheorghe Truţulescu, un militar din trupele speciale, care la Revoluție a fost trimis la Timișoara să strângă informații despre demonstranții pentru libertate.
”El a acționat foarte hotărât pe parcursul acțiunilor de contrabandă… Gheorghe Truțulescu era ahtiat după bani și a fost atras în afacere de Negoescu, un om de afceri care se ocupa de distribuția țigărilor mafiei arabe”, spunea fostul consilier prezidențial Marius Oprea (Digi24).
Pe 23 aprilie 1998, o scrisoare anonimă anunţa presa că un alt avion ar fi aterizat pe Otopeni, plin cu 4.000 de baxuri de ţigări. Truțulescu este arestat alături de câțiva contrabandiști, dar șefii rețelei reușesc să scape. Ancheta merge greu și nimeni nu vrea să colaboreze cu procurorii - afacerea ducea la oameni grei din fruntea statului.
”Am ajuns din aproape în aproape, ca anchetator, să mă documentez de unul singur. Nu am beneficiat de ajutorul celor pe care i-am convocat în primul stadiu al dosarului. Dimpotrivă, am beneficiat de o tentativă de rupere a dosarului. În etapa a doua, nu numai că nu am avut ajutor, am avut ajutorul preluării și înmormântării dosarului”, a declarat procurorul Mihai Popov (Digi24).
Cercetat în stare de liberate, Truțulescu reușește să fugă, dar este descoperit și prins de forțele speciale. Cei rămași în arest, dar și cei care se ascund de polițiști își trimit avocații la televizor să facă presiune. Aceștia acuză autoritățile de abuzuri.
”Pe unul din posturile naționale s-a spus că în această noapte vom opera arestări. Deci nu un simplu propcuror, vârful acestei ierarhii. Vom proceda la arestări”, declarat avocatul Ioan Mustață (Digi24)
”Demnitari cu funcții foarte mari în statul român își permit să facă declarații de genul ”avocații caută chichițe pentru a scăpa acuzații de arest sau de răspundere penală”, declara și avocatul Domnica Carsiuc.
În spatele afacerii era tot controversatul afacerist sirian Jamal al- Atm, care era anchetat și în ”Țigareta 1”. El construise una dintre cele mai puternice reţele de contrabandă cu ţigări care a existat vreodată în România.
”Jamal al-Atm a fost, ca şi Omar Haissam, ca şi Zaher Iscandarani, unul dintre capii lumii interlope a arabilor din România, implicaţi în acţiuni de contrabandă. Jamal Atm, un om deosebit de inteligent, conducea retaurantul Golden Fish, care era un soi de paravan. Acolo până şi barmanul şi bucătarul făceau parte din reţeaua de contrabandă pe care o pusese la punct. Jamal Atm ca şi Omar Hayssam fuseseră informatori ai vechii securităţi, aveau legături cu structurile vechii securităţi. Erau bine relaţionaţi în lumea subterană a serviciilor secrete din România pentru că reţele fostei securităţi s-au conservat”, a declarat fostul consilier prezidențial Marius Oprea (Digi24)
În 1998, procurorii militari reaușesc să trimită în judecată 19 persoane. Dosarul ”Tigareta 2” s-a judecat însă până în 26 februarie 2011, când înculpaţii au primit pedepse care, însumat, depăşesc 100 de ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă, de 14 ani, a primit-o comandorul Ioan Suciu, şeful aeroportului militar Otopeni. La 12 ani de închisoare a fost condamnat Gabriel Negoescu, omul de bază al sirianului Jamal al-Atm. Colonelul SPP Gheorghe Truţulescu a primit o pedeapsă definitivă de şapte ani de închisoare. Vedetele din acest dosar şi-au ispăşit o parte din pedepse şi au fost eliberate condiţionat.
Astăzi, colonelul Truţulescu duce o viaţă discretă într-o localitate din judeţul Buzău. Statul nu a recuperat prejudiciul. Singurele bunuri confiscate au fost cele 3.000 de baxuri cu ţigări. Şi unul dintre capiii contrabandistilor, traficantul de arme Shimon Naor, a fost judecat şi condamnat la 11 ani de închisoare pentru că a vândut arme unor grupări rebele din Nigeria şi Eritreea. Decizia de condamnare a fost dată în 2006, în condițiile în care Shimon Naor nu era de găsit. A fost dibuit după ani de zile la Paris și adus în țară. Nu a stat mult în închisoare, fiind eliberat condiţionat.
Afacerea Tigareta s-a fumat!
