Deşi planurile iniţiale ale municipalităţii prevedeau participarea la eveniment a până la 25.000 de persoane, un dispozitiv de securitate strict a împiedicat atât susţinătorii, cât şi contestatarii înaltului oaspete să se apropie de cea mai mare moschee din Germania. Lăcaşul de cult construit din beton şi sticlă, cu minarete înalte de 55 de metri şi o cupolă de 36 de metri, a fost finanţat de o organizaţie islamică apropiată de statul turc.
Nu a fost prezent şeful guvernului landului Renania de Nord- Westfalia, Armin Laschet, care şi-a justificat absenţa prin necesitatea de a separa statul de religie.
Erdogan a declarat cu această ocazie că vizita a fost "fructuoasă şi de succes", "într-o perioadă critică" şi că a subliniat nevoia "de a trece peste diferenţe şi de a ne concentra asupra intereselor comune".
Vineri seara, la recepţia în onoarea sa oferită de preşedintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, liderul de la Ankara a avut însă o poziţie mult mai puţin amicală; potrivit unor martori citaţi de Reuters, el s-a abătut de la remarcile pregătite şi a acuzat Germania că găzduieşte terorişti. Ca urmare, sâmbătă, cotidianul de mare tiraj "Bild" a titrat: "Discurs al urii împotriva Germaniei".
Ceva mai devreme, vineri, după întâlnirea cu Erdogan, cancelarul german Angela Merkel recunoscuse că între cele două părţi persistă "dezacorduri profunde".
Norbert Roettgen, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului de la Berlin, a apreciat că vizita a fost prematură.
Printre alte subiecte sensibile, preşedintele turc a insistat, inclusiv la Köln, asupra combaterii " teroriştilor" din Partidul Muncitorilor din Kurdistan şi a susţinătorilor clericului Fethullah Gulen, stabilit în Statele Unite, despre care Ankara susţine că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016.