De asemenea, ONG-uri internaţioale au primit, separat, un ultimatum să părăsească regiunea până sâmbătă, a anunţat joi, într-un comunicat, şeful Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). O'Brien s-a declarat "alarmat" de ultimatum şi i-a îndemnat pe separatiştii "din Lugansk şi Doneţk să asigure reluarea imediată a activităţilor ONU şi ONG-urilor internaţionale". Lideri proruşi au anunţat anterior că au "interzis" zece asociaţii de ajutorare occidentale, între care şi Médecins Sans Frontières (MSF), pentru "încălcări grave ale legislaţiei".
Gherila din Lugansk a acuzat MSF că "stochează ilegal medicamente psihotrope" care nu sunt înregistrate adecvat în Rusia sau Ucraina. MSF neagă ferm acuzaţiile.
Secretarul general adjunct al ONU a precizat că aproximativ 16.000 de tone de ajutoare umanitare nu au fost livrate, iar spitalele locale nu pot să opereze deoarece nu au anestezice.
Într-un apel indirect adresat Rusiei, O'Brien a îndemnat pe "oricine are influenţă asupra autorităţilor de facto să folosească această influenţă pentru a asigura de reluarea de îndată a ajutorului umanitar acordat de agenţiile ONU şi ONG-uri internaţionale".
Separatiştii proruşi au anunţat aceste măsuri înaintea unei reuniuni prevăzute pe 2 octombrie, la Paris, între preşedinţii rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko, într-o încercare de a avansa perspectivele unei păci.
Aproximativ 8.000 de oameni au fost ucişi în confruntările armate dintre insurgenţi proruşi susţinuţi de Moscova şi forţe guvernamentale ucrainene în estul Ucrainei începând din aprilie 2014, la o lună după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea. Rusia dezminte acuzaţiile Kievului şi Occidentului potrivit cărora îi susţine pe rebelii proruşi cu oameni şi armament.
