Membrii celui de-al 11-lea Summit Olimpic, ținut la Lausanne, s-au pus de acord asupra faptului că CIO ar trebui să „exploreze în continuare inițiativa OCA privind participarea sportivilor care respectă pe deplin Carta Olimpică și sancțiunile”, anunță Cozmin Gușă, într-un editorial publicat pe site-ul solidnews.ro.
Această inițiativă urmează a fi discutată în următoarea rundă de consultări CIO cu membrii săi, cu Federațiile Internaționale și Comitetele Naționale Olimpice. Se înțelege că OCA ia în considerare reintrarea atleților ruși și belaruși la evenimentele de calificare de la Paris din 2024, iar aceștia vor concura cu însemnele olimpice afișate, și nu sub drapelele naționale.
Potrivit consultantului politic, s-a reiterat politica CIO anunțată la patru zile după invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, confirmând că „sancțiunile împotriva statelor și guvernelor ruse și belaruse rămân ferm în vigoare”, dar cu toate acestea, nu a existat nicio referire în acest sens la sportivi, care au făcut parte din excluderea inițială recomandată de CIO pe 28 februarie.
Recent, CIO a încercat să clarifice faptul că această recomandare a fost o „măsură de protecție” pentru sportivi. Participanții de la Summit-ul Olimpic au fost de acord să pună în aplicare inițiativa sugerată de Consiliul Olimpic din Asia care a propus ca sportivii ruși și bieloruși să fie reintegrați în competițiile mondiale. OCA s-a oferit să faciliteze participarea sportivilor din Rusia și Belarus la competițiile din Asia sub autoritatea sa, respectând în același timp sancțiunile în vigoare.
Reprezentanții federațiilor internaționale au salutat această inițiativă, considerând-o ca o variantă viabilă, însă susțin libertatea de alegere a fiecărei federații în parte. Robin Mitchell, președintele Asociației Comitetelor Olimpice Naționale (ANOC), a salutat inițiativa OCA, considerând-o un pas major pentru restabilirea unității tuturor celor 206 de Comitete Olimpice Naționale. Așadar, se încearcă o reîntoarcere la valorile normale propuse de Mișcarea Olimpică, misiunea lor principală fiind aceea de a uni sportivii din întreaga lume într-o competiție pașnică. Ceilalți reprezentanți prezenți, inclusiv președintele Comitetelor Olimpice Europene (EOC) și președintele Asociației Comitetelor Olimpice Naționale din Africa, au sprijinit și ei opiniile exprimate.
Legat de sprijinul politic pentru această acțiune salutară a CIO, surse franceze apropiate de Palatul Elysee au declarat că Emmanuel Macron a abordat în discuțiile cu Joe Biden de săptămâna trecută necesitatea participării atleților ruși și belaruși la competițiile sportive internaționale și că el va face și anunțul public conform căruia acești atleți vor putea participa la Olimpiada organizată de Franța în 2024, mai menționează sursa citată.
Președintele Franței, gazda următoarelor Jocuri Olimpice și Paralimpice, l-a informat pe președintele CIO despre demersul său, apoi a declarat: „Sportul nu ar trebui politizat. Aceste evenimente majore sunt menite să permită sportivilor din toate țările, uneori inclusiv țările aflate în război, să aducă sportul la viață. De asemenea, pentru a găsi, prin sport, modalități de a discuta unde oamenii nu mai pot vorbi unii cu alții – cred că acest lucru ar trebui păstrat”.
Prin această inițiativă a Mișcării Olimpice, susținută de mai mulți lideri mondiali, dar și de somități din domeniul sportiv, se încearcă o depolitizare a sportului, invocându-se mai multe argumente:
- Adoptarea rezoluției „Sportul ca factor de dezvoltare durabilă” de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (UNGA) pe 1 decembrie 2022, la New York. Această rezoluție a recunoscut că marile evenimente sportive internaționale „ar trebui organizate în spiritul păcii” și „că natura unificatoare și conciliantă a acestor evenimente ar trebui respectată”. De asemenea, susține neutralitatea politică a mișcării olimpice și „independența și autonomia sportului, precum și misiunea Comitetului Olimpic Internațional în conducerea mișcării olimpice”.
- Csaba Kőrösi, președintele celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a declarat: „Încurajez toate statele membre să păstreze spiritul unificator al sportului și al mișcării olimpice. Este mult mai promițător pentru lume dacă națiunile concurează pe terenurile de sport decât pe câmpurile de luptă. Prima ne face mai nobili și mai puternici, cea de-a doua lasă în urmă moartea și devastarea”.
- Reprezentanții Raportorului Special în domeniul drepturilor culturale și a Raportorului Special privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță al Consiliului ONU pentru drepturile omului își exprimă „îngrijorarea serioasă cu privire la recomandarea de a interzice sportivilor și oficialilor ruși și belaruși, cum ar fi jurații, să participe la competiții internaționale, bazată exclusiv pe naționalitatea lor, ca o chestiune de principiu. Acest lucru ridică probleme serioase de nediscriminare”.
- Participarea multor sportivi din Rusia și Belarus în ligile naționale din străinătate și la diferite competiții sportive internaționale, inclusiv în ciclism și tenis.
Singurii care s-au opus foarte vehement la inițiativa pornită de Comitetul Olimpic Internațional au fost cei de la World Athletics. Britanicul Sebastian Coe, președintele World Athletics, a declarat că organizația pe care o conduce nu va fi dispusă să ridice sancțiunile până când Moscova nu va pune capăt conflictului. „E simplu. Ieșiți din Ucraina!” a fost mesajul transmis de Sebastian Coe în cadrul unei reuniuni a Consiliului Mondial de Atletism de la Roma.
Sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului au inclus: interzicerea organizării vreunui eveniment sportiv internațional de către federațiile sau Comitetul Olimpic Național din cele două țări, interzicerea afișării steagurilor, imnurilor sau culorilor reprezentative ale acestor două țări la vreun eveniment sportiv ș.a.m.d. Cu toate acestea, Summit-ul a respins cu fermitate aceste măsuri ale guvernelor, considerându-le o ingerință inacceptabilă în autonomia organizațiilor sportive și neutralitatea lor politică. Totodată, Summit-ul a subliniat că participarea la competițiile sportive trebuie să se bazeze exclusiv pe meritele sportive ale unui atlet și pe respectarea regulilor sportului.
