Potrivit raportului Gazprom’s European Web, Austria a fost mult timp o țară favorită pentru activitățile comerciale, bancare și de spionaj sovietice, iar apoi rusești. Surse din cadrul poliției austriece au declarat în anii 2000 că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) își menținea cea mai mare stație europeană la Viena.
În 2003, agentul SVR Vladimir Alganov a fost prins la Viena discutând despre mita pe care spionii ruși o plătiseră unor înalți oficiali polonezi.
Fosta gardă de corp a președintelui cecen Ramzan Kadîrov și critic proeminent al guvernului cecen, Umar Israilov, care depusese o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și urma să își spună povestea pentru New York Times, a fost asasinat pe o stradă din Viena în ianuarie 2009.
Datorită statutului său de neutralitate, Austria a continuat să fie locul de desfășurare a schimburilor de spioni, cum a fost cazul în 2010, când SUA și Rusia au schimbat patru agenți de informații americani și britanici încarcerați, care fuseseră condamnați în Rusia, cu 10 agenți ruși prinși și condamnați în SUA, pe pista aeroportului internațional din Viena.
Austria a încercat să mențină relații bune și o cooperare economică strânsă cu Rusia chiar și după deteriorarea drastică a relațiilor Rusiei cu Occidentul în urma crizei din Ucraina din 2014.
În decembrie 2016, liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, a anunțat că partidul său a semnat ceea ce el a numit un acord de cooperare cu Rusia Unită, partidul președintelui rus Vladimir Putin.
În urma alegerilor naționale din octombrie 2017, FPÖ a intrat la guvernare ca partener al ÖVP, partidul câștigător, condus de Sebastian Kurz. În iunie 2018, la Viena, în cadrul unei conferințe de presă comune, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat că speră într-o apropiere treptată între Uniunea Europeană și Rusia. Cu toate acestea, el a menționat că Austria susține deciziile Bruxelles-ului privind sancțiunile împotriva Rusiei.
Austria a fost singura țară majoră din UE care nu a expulzat diplomați ruși în cursul măsurilor de represalii întreprinse de Occident în urma cazului de otrăvire din Salisbury în martie 2018.
De asemenea, Austria a fost prima țară străină pe care președintele rus Vladimir Putin a vizitat-o oficial în iunie 2018, după realegerea sa pentru al patrulea mandat de președinte al Rusiei. În cursul vizitei lui Putin, directorii executivi ai OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire a livrărilor de gaze rusești către Austria până în 2040, în prezența atât a lui Putin, cât și a cancelarului austriac Sebastian Kurz. Semnarea a avut loc într-un moment în care cele două țări marcau 50 de ani de livrări de gaze sovietice/rusești către Austria.
În mai 2019, Vladimir Putin și Alexander Van der Bellen, președintele Austriei, aflat în vizită oficială în Rusia, a spus că Austria nu are nicio intenție de a renunța la proiectul Nord Stream 2, în pofida sancțiunilor tot mai numeroase ale SUA.
În august 2020, Austria a expulzat un diplomat rus în urma unui raport care îl acuza de implicare în spionaj industrial, fiind o considerare o premieră în relațiile Austriei cu Rusia.
În februarie și martie 2022, în timpul invaziei rusești din Ucraina din 2022, Austria a susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, deși era încă o țară neutră din punct de vedere militar, iar în 7 martie 2022, Putin a pus Austria pe lista „țărilor inamice”, alături de toate celelalte țări care au susținut sancțiunile împotriva Rusiei.
