Șeful statului turc a anunțat că intenționează să țină conversații telefonice separate cu el și Volodymyr Zelensky în zilele următoare. „Putin este mult mai blând și mai deschis la negocieri cu Kiev decât în trecut. Vom vedea la ce poate duce acest lucru în cursul diplomației telefonice, pe care o vom desfășura în zilele următoare, după ascultarea ambilor lideri”, a spus Erdogan ( citat de RIA Novosti).
Potrivit acestuia, în timp ce comunica cu Zelensky, a simțit și „absența barierelor și disponibilitatea de a rezolva problema”. Erdogan nu-și pierde speranța de a organiza o întâlnire a colegilor. El a subliniat că „nu va exista niciun învins în lume”.
Între timp, Kremlinul a spus că programul lui Putin nu include o conversație telefonică cu președintele turc. „Dar ei vorbesc des, iar conversațiile sunt uneori coordonate literalmente în câteva ore”, a spus Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse.
Întrebat dacă este adevărat că Putin a fost mai deschis la negocieri decât înainte, Peskov a spus că a căutat un acord încă de la început, chiar înainte de război. În plus, Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru dialog în primăvară, când s-a convenit efectiv asupra textului documentului dintre Rusia și Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Prin urmare, nimic nu s-a schimbat în acest sens. Numai că, probabil, poziția părții ucrainene s-a schimbat”, a spus Peskov, menționând că „acum legea ucraineană interzice orice negocieri” cu Rusia.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei, Zelensky i-a oferit lui Putin patru întâlniri bilaterale. Moscova a respins în mod regulat propunerile Kievului, invocând faptul că nu existau probleme specifice de discutat la nivelul șefilor de stat.
La sfârșitul verii, când Ucraina a început să dea dovadă de succes pe front, poziția lui Putin s-a schimbat, iar prin Erdogan a arătat clar că nu se opune întâlnirii cu Zelensky. Ca răspuns, Kievul a pus o condiție pentru retragerea trupelor ruse.
Zelenski a mai spus că negocierile ar deveni imposibile dacă ar fi organizate „referendumuri” privind anexarea în regiunile ucrainene ocupate. După ce Rusia a anexat totuși aceste teritorii, el și-a îndeplinit promisiunea prin semnarea unui decret prin care refuza să se angajeze în dialog cu Moscova sub Putin.
La rândul său, președintele rus, în ziua „formalizării” anexării regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, a cerut Kievului „să oprească imediat toate ostilitățile” și „să revină la masa negocierilor”.
Poziția lui Putin s-a zguduit pe fondul eșecurilor din front, iar anunțul „mobilizării parțiale” i-a coborât gradul de aprobare de la 83% la 77% în doar o săptămână, lucru care nu s-a întâmplat de la reforma pensiilor. Oamenii din cercul său apropiat au început să-l critice pe șeful statului, șocați că trupele ucrainene au reușit să recucerească regiunea Harkov în doar o săptămână. Iar reprezentanții elitei ruse au început să vorbească despre o posibilă schimbare a puterii, menționând că Putin a pus țara într-o situație fără speranță, „când fiecare pas este mai rău decât altul și este imposibil să nu te miști”.
