UPDATE 00.00 - Valerii Zalujnîi, fostul comandant șef al forțelor armate ucrainene, și-a început mandatul de ambasador în Regatul Unit pe 10 iulie, scrie Ukrainska Pravda citând surse din anturajul lui Zalujnîi.
Amintim că pe 8 februarie președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție pe Zalujnîi, înlocuindu-l cu generalul Oleksandr Sîrski.
UPDATE 23:00 - Orice țară membră NATO ar putea să solicite protecție în temeiul articolului 5 al Alianței privind apărarea reciprocă din cauza operațiunilor hibride rusești, informează Vocea Americii, citând un înalt oficial aliat care a dorit să-și păstreze anonimatul. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic obligă fiecare stat membru să considere un atac împotriva unui stat aliat ca fiind un atac împotriva tuturor.
UPDATE 22.00 - Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”, a declarat miercuri o sursă pentru Reuters. Cu toate acestea, președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că declarația summit-ului NATO poate fi criticată pentru că nu este suficient de hotărâtă, în timp ce membrii alianței doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului. Declaraţia comună de mâine rămâne să fie adoptată formal de liderii statelor Alianţei.
Procurorul general al Rusiei a declarat miercuri instituția de presă independentă The Moscow Times o „organizație indezirabilă”, interzicând-o efectiv în țară, relatează Reuters.
a declarat miercuri, la summitul Alianței Nord-Atlantice (NATO) care se desfășoară la Washington, că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană” și că discuțiile de joi vor fi „relevante pentru apărarea ordinii internaționale”, confirmând încă o dată că România a donat Ucrainei un sistem antirachetă Patriot și că pretenția țării noastre este „să fim compensați rezonabil” pentru această decizie.
Călătoria premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova, în cadrul unei așa-numite „misiuni de pace”, a fost o greșeală politică, a declarat miercuri Charles Michel, relatează Reuters.
Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat că călătoria lui Orban – care a avut loc la scurt timp după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a UE – a dus la o pierdere a încrederii în Budapesta din partea altor țări membre.
„A fost o greșeală politică”, a declarat Michel reporterilor la Washington, unde participă la un summit al liderilor NATO.
„Statele membre au reacționat foarte clar… clarificând că există un avertisment sever față de președinția ungară”, a spus el. „Acest mod de lucru nu este acceptabil”.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat miercuri că l-a informat pe omologul său maghiar Peter Szijjarto despre situația de pe câmpul de luptă și pregătirile pentru cel de-al doilea summit internațional privind pacea din Ucraina, relatează Reuters.
„În acest context, am subliniat că nicio inițiativă de pace nu poate fi bazată pe narațiunile Rusiei”, a spus el pentru X.
Întâlnirea vine după vizitele premierului ungar Viktor Orban la Kiev, Moscova și Beijing pentru discuții pe care el le-a descris drept o „misiune de pace”. Ucraina a declarat că discuţiile de la Moscova nu au fost coordonate cu Kievul.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi, în marja summitului NATO de la Washington, un mare număr de avioane de luptă occidentale, în efortul de a contracara invazia lansată în februarie 2022 de Rusia, scrie miercuri DPA.
Ucraina speră să primească primele aeronave F-16 în cursul acestei veri, dar are nevoie de cel puţin 128, a spus Zelenski marţi în cursul unui speech la Fundaţia Ronald Reagan din capitala americană.
UPDATE 16.00 - Președintele american Joe Biden și liderii altor state membre NATO sunt pe punctul de a anunța, miercuri, la summitul de la Washington, un nou ajutor pentru Ucraina devastată de război, relatează Reuters.
Biden, în vârstă de 81 de ani, care s-a confruntat cu îndoieli cu privire la capacitatea sa de a continua să ocupe funcția de președinte după dezbaterea cu Donald Trump de luna trecută, speră că evenimentul internațional să-l ajute să își reabiliteze imaginea înaintea alegerilor din noiembrie.
UPDATE 14:19 - Kremlinul a transmis, miercuri, că militarii ruşi lucrează în continuare la crearea unei "zone tampon" în regiunea ucraineană Harkov (nord-est), la frontiera cu Rusia, pentru a limita atacurile ucrainene asupra regiunii ruse Belgorod, dar că acest lucru va lua ceva timp, relatează Reuters şi EFE.
"Tot ceea ce se întâmplă în acest sector este subordonat misiunii"respective de asigurare a securităţii oraşului Belgorod şi a regiunii omonime, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit lui Peskov, "îndeplinirea acestei sarcini s-ar putea întinde în timp, are nevoie de timp".
"Lucrăm în această direcţie", a adăugat el, menţionând că Ministerul Apărării rus este entitatea cea mai calificată să furnizeze informaţii cu privire la termenele posibile.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat în luna mai că Rusia creează o astfel de zonă pentru a-şi proteja regiunile de frontieră de atacurile ucrainene.
UPDATE 12:00 - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova va răspunde dacă Londra va permite Ucrainei să lovească Rusia cu arme britanice, informează Reuters.
Bloomberg a relatat că noul prim-ministru britanic Keir Starmer a semnalat că Ucraina poate folosi rachete britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte militare în interiorul Rusiei. Peskov a spus că acesta ar fi un pas iresponsabil spre escaladare.
UPDATE 10:12 - FSB a anunțat miercuri că a dejucat un „atac terorist” asupra unei nave rusești de război și a reținut un agent al serviciilor speciale ucrainene, potrivit presei de stat, citată de Reuters.
Potrivit mass-media rusești, nava de război vizată este singurul portavion al Rusiei, Amiral Kuznețov, care se află în reparații în portul Murmansk de mai multă vreme.
FSB a declarat că unul dintre militarii navei de război a fost contactat de un cetățean ucrainean care a încercat să îl convingă să comită un atac asupra navei, dar agentul serviciilor secrete ucrainene a fost reținut.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile din presa de stat rusă.
UPDATE 8:30 - Biden, discurs ferm la Summitul NATO de la Washington: Ucraina poate să îl învingă pe Putin
Discursul rostit de preşedintele Joe Biden marţi seară în faţa liderilor NATO reuniţi la Washington a fost puternic şi clar, în contrast cu prestaţia sa de la dezbaterea de la sfârşitul lunii trecute cu Donald Trump, adesea ezitantă şi dezarticulată, care a generat incertitudini în legătură cu viitorul său politic, potrivit BBC, scrie News.ro.
În alocuţiunea sa din deschiderea summitului aniversar al NATO, preşedintele american a menţionat România de două ori, enumerând-o printre ţările care vor contribui la apărarea antiaeriană a Ucrainei şi printre statele în care alianţa îşi întăreşte prezenţa cu un grup de luptă.
„Amintiţi-vă de caracterul NATO, care este fundamental democratic”, a subliniat el, adăugând: „Întotdeauna va fi”.
„Putin nu vrea nimic mai puţin decât subjugarea totală a Ucrainei, să pună capăt democraţiei ucrainene, să distrugă cultura Ucrainei şi să şteargă Ucraina de pe hartă”, a arătat el. „Şi ştiţi că Putin nu se va opri în Ucraina. Nu faceţi nicio greşeală. Rusia pierde acest război. Ucraina poate şi îl va opri pe Putin”, a transmis Biden audienţei, arătând că sprijinul deplin al NATO poate ajuta Ucraina să oprească agresiunea liderului de la Kremlin. „Acest moment din istorie necesită forţa noastră colectivă”, a arătat el.
Pe un ton ferm, Biden a spus: „Înainte de acest război, Putin credea că NATO se va rupe. Astăzi, NATO este mai puternică decât a fost vreodată în istoria sa. Când a început acest război fără sens, Ucraina era o ţară liberă. Astăzi este încă o ţară liberă, iar războiul se va încheia cu Ucraina rămânând o ţară liberă şi independentă. Rusia nu va învinge”, a continuat el ,în aplauzele publicului.
UPDATE 7:15 - Bilanţul atacurilor de luni în Ucraina urcă la 43 de morţi. Anunțul președintelui Zelenski
Bilanţul atacurilor de luni din Ucraina se ridică în prezent la 43 de morţi, a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs la Washington, în marja unui summit NATO, transmite AFP.
Aproximativ "43 de persoane au fost ucise" în acest atac, a declarat Zelenski în acest discurs ţinut în faţa Institutului Ronald Reagan din centrul capitalei americane, unde are loc un summit NATO. El anunţase mai devreme un număr de aproximativ 40 de morţi, dintre care peste 30 la Kiev, unde o lovitură a devastat un spital de copii.
Zelenski a mai anunţat că aceste valuri de bombardamente s-au soldat cu aproape 200 de răniţi. Marţi a fost zi de doliu în întreaga ţară în urma acestor atacuri.
Lovitura asupra Ohmatdet, cel mai mare spital pentru copii din ţară şi situat în apropierea centrului oraşului Kiev, a creat o stare de şoc în Ucraina, ţară lovită de peste doi ani de bombardamente ruseşti, precum şi în întreaga lume.
UPDATE 6:10 - Iohannis, semnatar alături de alţi 5 lideri al unei declaraţii comune privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei
Preşedintele român Klaus Iohannis a fost semnatarul unei declaraţii comune privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei, alături de omologii săi american Joe Biden, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi premierii olandez, Dick Schoof, italian, Giorgia Meloni, şi german, Olaf Scholz, informează marţi seară un comunicat al Casei Albe.
Preşedintele Joe Biden a anunţat şi el în discursul său susţinut cu prilejul ceremoniei care a marcat împlinirea a 75 de ani de NATO că SUA şi aliaţii lor vor trimite noi sisteme Patriot Ucrainei, despre care şi-a exprimat convingerea că va câştiga războiul cu Rusia.
"Suntem angajaţi să furnizăm Ucrainei capabilităţi suplimentare de apărare aeriană în contextul în care se apără împotriva agresiunii continuate a Rusiei, inclusiv a atacurilor deliberate ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii civile şi infrastructurii critice", se menţionează în declaraţia comună.
"Astăzi anunţăm că, colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme de apărare aeriană strategice, inclusiv baterii Patriot donate de SUA, Germania şi România, componente Patriot donate de Olanda şi alţi parteneri pentru a permite operarea unei baterii Patriot suplimentare şi un sistem suplimentar SAMP-T donat de Italia", afirmă liderii celor cinci state donatoare.
Semnatarii declaraţiei comune îşi exprimă încrederea că "aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor ucrainene, civililor şi soldaţilor şi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean pentru ca acest sisteme să fie utilizate rapid" şi precizează că "lucrăm la un nou anunţ în acest an privind sisteme suplimentare strategice de apărare aeriană pentru Ucraina".
În plus, "în lunile următoare, SUA şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană tactice, inclusiv NASAMS, HAWK, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard", iar acestea "vor extinde şi mai mult acoperirea apărării aeriene ucrainene".
De asemenea, menţionează declaraţia comună, "mai mulţi aliaţi, între care Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit, vor continua să joace un rol important în furnizarea acestor sisteme şi mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor asista în asigurarea interceptorilor".
În ceea ce le priveşte, notează textul citat, "SUA vor regândi livrările planificate (...) de interceptori critici pentru apărarea aeriană în coordonare cu parteneri în aşa fel încât aceştia să fie trimişi Ucrainei, furnizându-i sute de interceptori suplimentari în cursul anului următor".
Semnatarii îşi afirmă recunoştinţa pentru coaliţia de peste 50 de ţări care continuă să furnizeze asistenţă de securitate pentru Ucraina, precum şi Iniţiativei "Immediate Action on Air Defense", pentru care partenerii au angajat un sprijin de un miliard de dolari, şi coaliţiei conduse de Germania şi Franţa pentru asigurarea unor capabilităţi de apărare aeriană integrate.
"De asemenea, salutăm activitatea NATO pentru a sprijini eforturile Ucrainei de a dezvolta o arhitectură de apărare aeriană şi antirachetă integrată interoperabilă. Mesajul nostru către Moscova şi către lume este clar: sprijinul nostru pentru Ucraina este puternic şi de neclintit", mai menţionează declaraţia comună.
UPDATE 4:20 - Stoltenberg: Rezultatul conflictului din Ucraina va defini securitatea globală pentru decenii
Secretarul general al NATO i-a îndemnat marţi seară pe liderii Alianţei Nord-Atlantice să menţină sprijinul pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei, afirmând că rezultatul conflictului va defini securitatea globală pentru decenii, transmite Agerpres.
Într-un discurs susţinut în cadrul unei ceremonii de la Andrew Mellon Auditorium care a marcat împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea NATO, Stoltenberg a spus că Alianţa trebuie să dea dovadă de aceeaşi determinare pe care a arătat-o şi în alte momente-cheie ale istoriei sale.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reamintit în discursul său că Alianţa nu este un "dat", ci "rezultatul alegerilor deliberate şi deciziilor dificile".
"Nu există opţiuni fără costuri cu o Rusie agresivă ca vecin. Nu există opţiuni fără riscuri într-un război. Cel mai mare cost şi cel mai mare risc va fi dacă Rusia câştigă în Ucraina. Nu putem permite să se întâmple acest lucru", a spus Stoltenberg în alocuţiunea aplaudată pe alocuri de participanţii la ceremonie, între care şi liderii celor 32 de state membre.
El a mai spus cu acest prilej că are "mare respect pentru tratatul de la Washington".
"Are doar 14 paragrafe, câteva pagini; niciodată atât de puţin nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulţi oameni", a spus el în locul în care fost semnat tratatul în urmă cu 75 de ani.
"La această aniversare de 75 de ani putem spune că Alianţa nu este numai cea mai de succes, ci şi cea mai de durată din istorie", a afirmat Stoltenberg, care a mai spus printre altele şi că "extinderea NATO a unificat Europa într-un mod care era înainte inimaginabil".
