UPDATE 21:45 - Zelenski vrea să ştie cum poate Trump să pună capăt războiului "în 24 de ore"
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că şi-ar dori să audă clarificări din partea lui Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA, despre modul în care intenţionează să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina în doar 24 de ore, relatează DPA.
"Dacă Trump ştie cum să pună capăt acestui război ar trebui să ne spună astăzi", a declarat Zelenski miercuri într-un interviu pentru Bloomberg Television care a durat aproape o oră.
"Dacă există riscuri pentru independenţa Ucrainei, dacă ne-am putea pierde statalitatea, vrem să fim pregătiţi pentru asta, vrem să ştim", a afirmat Zelenski, potrivit traducerii în limba engleză a Bloomberg.
Fostul preşedinte american şi candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie în SUA a afirmat în repetate rânduri că ar putea pune capăt războiului în Ucraina "în 24 de ore", fără a dezvălui vreodată detalii cu privire la această afirmaţie a sa.
În interviul acordat Bloomberg, Zelenski a declarat că este dispus să se întâlnească cu Trump şi cu echipa sa şi să le asculte propunerile. "Vrem să înţelegem dacă în noiembrie vom avea sprijinul puternic al SUA sau vom rămâne singuri", a afirmat liderul ucrainean.
UPDATE 20:00 - Cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni au fost executaţi de Rusia, afirmă Kievul
Cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni au fost executaţi în timp ce se aflau în captivitate în Rusia de la începutul invaziei, a anunţat miercuri un reprezentant al Parchetului General al Ucrainei, Iuri Belousov, citat de EFE.
"În total, peste 110 dintre soldaţii noştri au fost executaţi în centre de detenţie după ce au fost capturaţi. Printre ei sunt şi cei din Olenivka", a afirmat Belousov într-un interviu acordat agenţiei ucrainene de stat Ukrinform, referindu-se la centrul de detenţie din Doneţkul ocupat, unde cel puţin 53 de soldaţi au fost ucişi în mai multe explozii în iulie 2022.
Investigarea acestor cazuri, potrivit lui, este complicată de lipsa accesului la locul faptei şi, în unele cazuri, la corpurile victimelor.
Cu toate acestea, diverse tehnologii ajută Ucraina să documenteze pe cât posibil ceea ce s-a întâmplat, chiar şi fără acces fizic, a explicat el.
Pe de altă parte, măsurile de tortură aplicate prizonierilor de război ucraineni în peste 200 de centre de detenţie din Rusia au un caracter sistematic, ceea ce demonstrează că tortura este "parte integrantă" a politicii de stat ruse, a subliniat Belousov.
În momentul de faţă, anchetatorii ucraineni încearcă să stabilească unde este răspândită pe larg această practică.
UPDATE 19:25 - Scholz garantează în Bundestag că Germania nu va fi parte în războiul din Ucraina; achiziţii de 6 miliarde de euro pentru apărare
Cancelarul german Olaf Scholz a încercat miercuri să-şi asigure din nou conaţionalii că Germania nu va deveni parte în războiul din Ucraina prin continuarea susţinerii Kievului în lupta împotriva forţelor ruse, informează DPA.
În aceeaşi zi, Comisia pentru Buget a coaliţiei aflată la guvernare la Berlin a aprobat achiziţionarea de tancuri, muniţie şi sisteme de apărare aeriană în valoare de peste 6 miliarde de euro, au declarat surse pentru Reuters.
"Da, garantez asta", a afirmat răspicat Scholz, ca răspuns la o întrebare ce i-a fost adresată miercuri în Bundestag, reluând comentarii făcute anterior: "Asta este ceea ce susţin în calitate de cancelar", a punctat el.
Cu toate acestea, preşedintele rus Vladimir Putin consideră însă de mult timp că Germania şi Alianţa Nord-Atlantică sunt parte la război, întrucât sprijină cu arme Kievul, notează DPA.
În acelaşi, timp Olaf Scholz a respins ideea că ar trebui să existe o încetare a focului în Ucraina în condiţiile impuse de Rusia. "Din punctul meu de vedere, o încetare a focului care implică capitularea Ucrainei este ceva ce noi, ca germani, nu ar trebui să sprijinim niciodată", a subliniat el, adăugând că aceasta nu este o chestiune abstractă, "după cum se poate vedea din această ciudată ofertă de pace din partea lui Putin".
UPDATE 16:25 - Europenii rămân solidari cu Ucraina în faţa invaziei ruse şi sunt, în general, în favoarea creşterii livrărilor de arme către Kiev, însă sunt divizaţi cu privire la posibilul rezultat al războiului, conform unui sondaj publicat miercuri, relatează AFP.
Ucrainenii, şi ei chestionaţi, rămân în marea lor majoritate împotriva oricărei concesii teritoriale faţă de Rusia.
"În toată Europa, creşterea livrărilor de arme şi muniţii pentru Ucraina de către aliaţii săi se bucură de un sprijin puternic din partea populaţiei", notează centrul de cercetare ECFR, care a comandat acest sondaj în 15 ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, dar şi Ucraina.
De asemenea, majoritatea cred că războiul se va încheia pe baza unui acord negociat între beligeranţi (cu excepţia populaţiei din Ucraina şi Estonia, ţări în care majoritatea consideră că Kievul se va impune pe câmpul de luptă), potrivit sondajului efectuat în luna mai în rândul a 19.566 de persoane. Ei sunt de asemenea uniţi împotriva ideii de a trimite soldaţi să lupte în Ucraina.
UPDATE 14.00 - Cel puţin patru civili au fost ucişi şi 27 au fost răniţi miercuri într-un atac al Rusiei cu rachete şi drone explozive asupra oraşului Dnipro din zona est-centrală a Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional, informează AFP.
"Patru morţi în urma atacului rus în această dimineaţă. Douăzeci şi şapte de persoane au fost rănite", a anunţat guvernatorul regional Serghei Lîsak pe reţelele sociale. Dintre răniţi, 11 au fost spitalizaţi, iar două persoane sunt în stare gravă, a adăugat el.
Un bilanţ precedent oficial informa despre trei morţi şi 18 răniţi.
Loviturile ruse au avariat un centru comercial şi o benzinărie, a adăugat la rândul său preşedintele adunării regionale, Mikola Lukaşuk, denunţând un "atac masiv". El a postat fotografii cu un imobil şi cu maşini având geamurile sparte.
UPDATE 12.00 - Daghestan, republică cu majoritate musulmană din Caucazul rus, a interzis miercuri temporar purtarea niqabului din motive de securitate, după atacuri recente contra unor biserici şi sinagogi, transmite AFP.
Acest văl integral ce lasă descoperiţi doar ochii este „interzis temporar până la eliminarea ameninţărilor existente”, a declarat muftiatul – cea mai înaltă instanţă religioasă musulmană – din Daghestan, într-un mesaj video difuzat pe canalul său de Telegram.
UPDATE 11.00 - În această dimineață, forțele rusești au atacat cu 3 rachete de croazieră Iskander-K lansate de la sol, 4 rachete ghidate X-59 și 5 drone Shahed, au anunțat pe Telegram forțele aeriene ucrainene, adăugând că direcția principală a loviturilor a fost regiunea Dnipro.
În afară de două rachete, Iskander-K, toate țintele aeriene au fost doborâte, a spus sursa citată.
UPDATE 9:40 - Autorităţile din Novorossiisk, cel mai mare port rus la Marea Neagră, au limitat accesul populaţiei la plajă în urma unui atac cu drone maritime ucrainene
Accesul pe plajă în portul rus Novorossiisk de la Marea Neagră este restricţionat miercuri dimineaţă, a anunţat primarul oraşului, după ce forţele de apărare au fost angajate în respingerea unui atac cu drone maritime, relatează Reuters preluat de News.ro.
"Până la ora 09:00, pe 3 iulie, apele golfului vor fi supravegheate", a declarat primarul Andrei Kravcenko pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "Vă rugăm să vă abţineţi de la vizitarea zonelor de plajă, a digurilor şi a zonelor de agrement de pe malul apei în timpul activităţilor operaţionale", a cerut el localnicilor.
Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele sale au distrus două drone maritime care se îndreptau în direcţia Novorossiisk.
Rusia a acuzat adesea Ucraina că îi atacă oraşele portuare de pe coasta Mării Negre şi din Peninsula Crimeea, anexată de Moscova, însă oficialii ruşi nu dezvăluie adesea întreaga amploare a pagubelor provocate de atacurile ucrainene.
Novorossiisk este cel mai mare port rusesc de la Marea Neagră. Este o poartă de ieşire cheie din sudul Rusiei pentru exporturile de petrol şi tranzitul ţiţeiului şi al altor produse petroliere. De asemenea, în acest port este încărcat petrolul provenind din Kazahstan şi Azerbaidjan şi un hub pentru transportul de cereale, cărbune, îngrăşăminte minerale, lemn, containere, mărfuri alimentare şi chimice.
UPDATE 8:30 - NATO va trimite un emisar special permanent în Ucraina
Statele membre ale NATO au decis să trimită un emisar special la Kiev, extinzând astfel prezenţa civilă a Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, a declarat marţi un purtător de cuvânt al organizaţiei pentru DPA, relatează Agerpres.
Oficialitatea aliată de rang înalt va avea misiunea de a coordona sprijinul politic şi practic al Alianţei în teren în contextul în care Ucraina continuă să se apere de invazia rusă pe scară largă, lansată în februarie 2022.
Decizia intervine înaintea summitului NATO de la Washington din 9-11 iulie, la care liderii ţărilor aliate urmează să adopte oficial un plan pentru coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, pentru prima dată în cadrul unei misiuni oficiale intitulate NATO Security Assistance and Training for Ukraine (NSATU). Aceasta va avea cartierul general la Wiesbaden, în Germania.
Deocamdată nu este clar cine va fi trimis ca emisar special al NATO la Kiev. Detalii suplimentare urmează să fie prezentate după selecţia oficială, a precizat purtătorul de cuvânt citat, care a confirmat astfel informaţii difuzate de publicaţia americană Wall Street Journal.
Până acum, statele membre ale NATO şi-au coordonat ajutorul militar nu prin intermediul Alianţei, ci prin Grupul de contact pentru Ucraina, condus de SUA. Poziţia NATO este aceea că organizaţia nu este parte a conflictului între Rusia şi Ucraina.
UPDATE 6:00 - Ucraina nu este pregătită să facă un compromis cu Rusia şi să cedeze vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declaraţia candidatului la preşedinţia SUA Donald Trump că ar putea pune capăt rapid conflictului, transmite Reuters preluat de News.ro.
Şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, a declarat reporterilor, în timpul unei vizite la Washington, că Kievul va asculta orice sfat privind modul de a obţine o "pace justă" în război. Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
"Dar noi (nu suntem) pregătiţi să mergem la compromis pentru lucrurile şi valorile foarte importante ... independenţa, libertatea, democraţia, integritatea teritorială, suveranitatea", a spus el.
