UPDATE 00.00 - Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat joi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de euro (542 de milioane de dolari), în timpul unei vizite neanunțate în orașul portuar Odesa, potrivit Berliner Zeitung.
Pistorius a sosit într-un moment în care Kievul crește presiunea asupra aliaților săi, îndemnându-i să ridice interdicția privind utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei. Berlinul s-a opus în mod repetat acestei idei din cauza temerilor că acest lucru ar duce la o escaladare a războiului.
UPDATE 23.00 - Numărul ucrainenilor care trăiesc în sărăcie a crescut, începând din 2020, cu 1,8 milioane de oameni, ajungând la un total de aproximativ 29% din populație, în timp ce invazia invazia rusă declanșată în 2022 continuă să devasteze economia țării, arată un raport al Băncii Mondiale, citat joi de Reuters.
UPDATE 21.00 - Luptele violente se intensifică în apropierea orașului Pokrovsk, situat în estul țării, a anunțat joi Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei.
„Numărul de confruntări în sectorul de la Pokrovsk rămâne cel mai mare”, a transmis Statul Major, în actualizarea sa de după-amiază, potrivit Sky News.
Zona, situată la nord-vest de orașul Donețk, a cunoscut o creștere a activității militare rusești în ultimele săptămâni.
UPDATE 19.00 - Ucraina ar putea primi primul lot de 50.000 până la 100.000 de obuze în luna iunie, în cadrul inițiativei conduse de Praga, a declarat Tomas Kopecny, emisarul ceh pentru reconstrucția Ucrainei, joi în timpul unui briefing de presă, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Președintele ceh Petr Pavel a declarat în februarie că Praga a identificat 500.000 de obuze de 155 mm și 300.000 de obuze de 122 mm în afara Europei care ar putea fi cumpărate și trimise Ucrainei, după ce fondurile necesare vor fi alocate inițiativei.
De atunci, mai multe țări, inclusiv Republica Cehă, Germania, Danemarca, Portugalia, Canada și Olanda, au contribuit cu fonduri la inițiativa cehă, care ar putea duce la livrarea a 1,5 milioane de obuze către Kiev, a declarat la sfârșitul lunii martie ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky.
Pentru a furniza Ucrainei acest număr de obuze în 2024, vor fi necesare 1,7 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari), a precizat oficialul ceh. Peste 1,6 miliarde de euro (1,7 milioane de dolari) au fost alocate pentru acest efort, a precizat premierul ceh Petr Fiala, în urmă cu două zile.
UPDATE 16:40 - Republica Cehă transmite că nu are \"\"nicio problemă\"\" dacă Ucraina loveşte teritoriul rus cu armele sale
Ministrul ceh de externe Jan Lipavski a declarat joi presei că ţara sa este de acord ca Ucraina să folosească de asemenea în atacuri asupra Rusiei armele pe care i le furnizează, după îndemnul în acest sens formulat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a stârnit controverse printre aliaţii Ucrainei şi ameninţări din partea Moscovei, transmit agenţiile DPA şi EFE.
"Republica Cehă nu are nicio problemă dacă Ucraina se apără împotriva agresorului", a spus ministrul ceh înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele NATO care se desfăşoară la Praga.
Această permisiune include "atacuri care în mod necesar trebuie să se desfăşoare pe teritoriul Rusiei (...) Aceasta este regula pentru livrările (de arme) care vin din Cehia", a precizat Jan Lipavski.
După ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, dezbaterea pe acest subiect agită Washingtonul şi capitalele europene.
UPDATE 16:00 Polonia ia măsuri de apărare exreme la granița spre Rusia
Polonia a anunțat detalii despre un plan de 2,5 miliarde de euro pentru a-și fortifica granița de est pentru a preveni și a descuraja potențiala agresiune din Rusia și Belarus. Oficialii polonezi recunosc că iau în considerare, de asemenea, o mișcare de a mina granițele, ceea ce ar presupune ca Polonia să iasă din Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea unor astfel de muniții.
UPDATE 14:35 - Kremlinul acuză NATO că deschide o nouă fază de tensiuni cu Rusia
Kremlinul i-a acuzat joi pe membrii NATO că au deschis o nouă fază de tensiuni în antagonismul lor cu Rusia, încurajând Ucraina să folosească arme occidentale împotriva ţintelor de pe teritoriul rus, informează EFE.
"În ultimele zile şi săptămâni, membrii NATO au intrat într-o nouă fază de escaladare a tensiunilor. Şi o fac în mod conştient", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa de presă zilnică.
Potrivit lui Peskov, Alianţa Atlantică provoacă Ucraina "să continue acest război fără sens".
"Ţările membre ale NATO, mai ales SUA şi alte capitale europene, au început în ultimele zile, în ultimele săptămâni, un nou ciclu de escaladă. Ele provoacă Ucraina prin toate mijloacele posibile pentru a continua acest război fără sens", a susţinut Peskov. "Toate acestea vor avea în mod inevitabil consecinţe şi, ca rezultat final, vor provoca pagube uriaşe intereselor acelor ţări care au decis să escaladeze tensiunile", a avertizat el.
UPDATE 14:00 - Franța ia în calcul să trimită în curând „sute de instructori militari” în Ucraina. „Aranjamentele sunt foarte avansate”
Franța ar putea trimite în curând instructori militari în Ucraina, în pofida îngrijorărilor unor aliați și a criticilor Rusiei, și ar putea anunța decizia săptămâna viitoare în timpul unei vizite a președintelui ucrainean, au declarat trei surse diplomatice citate de Reuters, potrivit HotNews.ro.
Diplomații au declarat că Parisul speră să formeze și să conducă o coaliție de țări care să ofere o astfel de asistență pentru efortul de război al Kievului, chiar dacă unii dintre partenerii săi din Uniunea Europeană se tem că acest lucru ar favoriza un conflict direct cu Rusia.
Franța ar urma să trimită inițial un număr limitat de personal pentru a evalua modalitățile unei misiuni înainte de a trimite câteva sute de instructori, au declarat doi dintre diplomați.
Instruirea s-ar concentra pe deminare, menținerea echipamentelor operaționale și expertiza tehnică pentru avioanele de război care ar urma să fie furnizate de Occident, au spus diplomații citați de Reuters.
UPDATE 12:00 - Italia nu va trimite niciodată armament în Ucraina
Italia nu va trimite niciodată trupe în Ucraina, iar armele pe care le-a furnizat Kievului nu ar trebui să fie folosite pe teritoriul rusesc, a declarat joi șeful diplomației de la Roma, Antonio Tajani, informează Reuters.
Sub conducerea premierului Giorgia Meloni, Italia a fost un susținător ferm al Ucrainei, dar Roma nu a dezvăluit niciodată detalii despre ajutorul său militar oferit Kievului.
UPDATE 10:50 - Rusia afirmă că a neutralizat 13 drone şi 8 rachete ATACMS în Krasnodar şi lângă Crimeea
Ministerul Apărării rus a afirmat joi că apărarea antiaeriană a neutralizat 13 drone aeriene ucrainene în regiunea Krasnodar, din sudul ţării, şi în apropiere de peninsula anexată Crimeea, transmite AFP.
Joi dimineaţă, "cinci drone aeriene ucrainene au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană deasupra regiunii Krasnodar", a indicat ministerul într-un comunicat.
Alte opt drone au fost interceptate în cursul nopţii "deasupra Mării Negre, în proximitatea litoralului Crimeii", a adăugat ministerul.
UPDATE 9:20 - Ministrul german al Apărării salută antrenamentul militarilor ucraineni pe sistemele de apărare aeriană Patriot
Antrenamentul militarilor ucraineni pe sistemele de apărare aeriană Patriot în Germania reprezintă o contribuţie importantă la sprijinirea Ucrainei în apărarea sa împotriva Rusiei, a declarat ministrul german al Apărării Boris Pistorius, relatează dpa preluat de Agerpres.
Ucraina are nevoie în prezent cel mai mult de sistemele de apărare aeriană, a declarat Pistorius, miercuri, în timpul unei vizite la o bază de antrenament din nordul Germaniei.
Pregătirea militarilor ucraineni de către Bundeswehr este un semnal important transmis Ucrainei că Germania este alături de ea, a mai spus ministrul.
Ministrului german al apărării i s-a prezentat un antrenament pe un simulator Patriot.
Şeful unităţii ucrainene antrenate a spus că pregătirea nu poate avea loc atât de eficient decât în afara Ucrainei şi a subliniat că nu consideră necesară relocarea antrenamentului din Germania în Ucraina.
"Acest lucru funcţionează mult mai bine într-o ţară paşnică. Nu există loc în Ucraina care să fie sigur", a mai spus ofiţerul ucrainean sub rezerva anonimatului.
Germania a furnizat până acum Ucrainei două sisteme Patriot şi rachetele asociate. O a treia unitate i-a fost promisă Ucrainei şi urmează să fie livrată în curând Kievului. Pistorius a afirmat că prin această decizie Germania a renunţat la un sfert din capacităţile sale Patriot.
UPDATE 8:30 - Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus șapte rachete lansate de Rusia și 32 de drone în timpul nopții, a declarat joi comandantul forțelor aeriene ucrainene, transmite Reuters.
Pe aplicația de mesagerie Telegram, oficialul forțelor aeriene a declarat că Rusia a lansat în total 51 de rachete și drone.
Comandantul a precizat că forțele ruse au atacat „instalații militare și infrastructuri critice din Ucraina”, dar nu a oferit detalii suplimentare.
Primarul orașului Harkov din estul Ucrainei, Ihor Terejov, a precizat, într-o declarație separată, că infrastructura critică din oraș a fost bombardată noaptea trecută și că patru persoane au fost rănite.
Alte autorități civile și militare nu au raportat victime și distrugeri provocate de atacuri.
UPDATE 6:00 - Ciolacu, despre propunerea de a da Ucrainei un sistem Patriot: Dacă un sistem acoperă şi parte din Ucraina nu înseamnă că nu mai acoperă România
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri seară, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.
Întrebat care au fost discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierii din alte ţări legate de sistemul Patriot, premierul a răspuns: ”E o propunere şi va fi o decizie pe care o să o luăm în CSAT”.
Întrebat dacă acest lucru se va întâmpla după alegerile europarlamentare, premierul a afirmat: ”Nu cred că ţine cont o astfel de decizie de un moment electoral. Şi nu e prima oară când spun că mă bucur foarte mult. E pentru prima oară când Guvernul României post-decembrist nu este implicat în lupta electorală. Am făcut o distincţie clară între Guvernul României, coaliţia de guvernare şi campania electorală. E un câştig. Asta înseamnă că România, după 30 de ani, a intrat într-o democraţie consolidată”.
Ciolacu a adăugat că nu a avut o discuţie cu preşedintele Klaus Iohannis legată de data când va fi convocat CSAT-ul.
UPDATE 4:20 - Guvernul german renunță cu prudență la rezervele sale privind permisiunea acordată Ucrainei de a lovi ținte militare din interiorul Rusiei cu armele donate de Occident, scrie miercuri Politico.
Marți, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Ucraina ar putea utiliza arme furnizate de Germania „în cadrul dreptului internațional”, ceea ce ar permite ca acestea să fie folosite împotriva unui agresor precum Rusia, inclusiv în adâncimea teritoriului rus.
Însă poziția Berlinului nu a fost la fel de clară pe acest subiect precum cea a altor țări.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit alături de Scholz marți, a declarat că „trebuie să le permitem (ucrainenilor, n.r.) să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachetele, dar nu și alte ținte civile sau militare”, adăugând astfel o limită care nu este în concordanță cu ceea ce dorește Kievul.
Alte țări nu au lăsat însă loc de ambiguitate.
