UPDATE 19:50 -Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, au participat vineri, prin videoconferinţă, la cea de a patra reuniune din acest an a Grupului de contact pentru Ucraina.
Potrivit unui comunicat al MApN, transmis AGERPRES, au fost analizate progresele înregistrate în urma reuniunilor anterioare şi prezentate aspecte de actualitate şi evaluări privind conflictul din Ucraina.
De asemenea, a fost făcută o informare în legătură cu stadiul acordării de asistenţă militară şi umanitară de către ţările participante.
Ministrul Apărării a evidenţiat sprijinul de natură multidimensională pe care România îl acordă Ucrainei de la începutul războiului, inclusiv prin participarea ţării noastre la efortul extins al Uniunii Europene privind instruirea militarilor ucraineni în cadrul misiunii EUMAM şi la misiunea INTERFLEX, condusă de Marea Britanie, precizează sursa citată.
Totodată, Angel Tîlvăr a subliniat importanţa Centrului European de Instruire F-16 din România pentru formarea piloţilor din Forţele Aeriene Române şi din alte ţări aliate şi partenere, inclusiv a piloţilor ucraineni.
UPDATE 18:20 - Rusia loveşte reţeaua feroviară din Ucraina pentru a paraliza transporturile militare
Rusia bombardează reţeaua feroviară a Ucrainei pentru a "paraliza" aprovizionările militare, inclusiv ajutorul militar occidental, Moscova pregătind o nouă ofensivă, a declarat vineri un responsabil de securitate ucrainean, după o serie de atacuri ruseşti asupra căilor ferate ucrainene, transmite AFP.
Infrastructura feroviară este vitală pentru Ucraina, atât pentru armată, cât şi pentru transporturile civile de persoane şi mărfuri, în timp ce transporturile aeriene sunt complet sistate de când a început invazia rusă în februarie 2022.
"Avem aici măsuri clasice premergătoare unei ofensive", a spus despre noile atacuri ruseşti asupra reţelei feroviare ucrainene un responsabil ucrainean din sectorul securităţii, care a cerut să rămână anonim. Obiectivul noii strategii de atacuri ruseşti "este de a paraliza livrările, transportul încărcăturilor militare", explică sursa citată.
În acest timp, armata rusă a susţinut că a lovit în regiunea Doneţk din estul Ucrainei un tren care transporta arme occidentale furnizate Kievului. "Un tren cu arme occidentale şi echipamente militare a fost lovit în apropierea localităţii Udacine", precum şi "trupe şi echipamente" militare la Balaklia (oraş din regiunea ucraineană nord-estică Harkov), a indicat vineri Ministerul rus al Apărării, fără alte detalii, dar acest anunţ pare să corespundă unor atacuri despre care au vorbit joi oficiali ucraineni.
UPDATE 14:38 - POLITICO: Speranţele lui Volodimir Zelenski, spulberate de Atena şi Madrid. Grecia şi Spania refuză să trimită Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot
A început cursa pentru a trimite baterii de apărare antiaeriană în Ucraina, dar se pare că acestea nu vor veni din Spania sau Grecia, scrie POLITICO. Cele două ţări au refuzat să urmeze exemplul Germaniei şi să trimită Kievului sistemele Patriot pe care le au în propria dotare, potrivit presei. Vineri, aproximativ 50 de ţări se vor întâlni prin videoconferinţă pentru discuţii conduse de SUA cu privire la coordonarea ajutorului militar suplimentar. Alături de Spania, Grecia şi Germania, mai sunt Olanda, România şi Polonia care au în inventar sisteme Patriot, arată POLITICO.
Madridul nu va redistribui unul dintre cele trei sisteme Patriot ale sale către Ucraina, a relatat vineri publicaţia spaniolă El País. În schimb, Spania se angajează să trimită doar un număr de rachete care pot fi folosite în versiunile sistemului sol-aer pe care le are deja Kievul.
În condiţiile în care puterea de foc suplimentară ar fi binevenită, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa este departe de a avea cel puţin şapte baterii de sisteme de apărare aeriană de înaltă calitate pentru a lansa rachetele necesare protejării oraşelor şi infrastructurii esenţiale de atacurile ruseşti.
UPDATE 12:23 - Președintele Zelenski comemorează accidentul de la Cernobîl și avertizează asupra riscului nuclear
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat vineri cu privire la riscul unui incident nuclear în contextul în care centrala Zaporojie se află sub ocupaţie rusă, o atenţionare prilejuită de comemorarea a 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, informează AFP.
Armata rusă ocupă de peste doi ani în sudul Ucrainei imensa centrală nucleară Zaporojie, care producea înainte 20% din electricitatea acestei ţări.
"Sunt deja 785 de zile de când teroriştii ruşi ţin ostatică centrala Zaporojie", a deplâns vineri Volodimir Zelenski pe reţeaua socială X (fosta Twitter).
"Este responsabilitatea lumii întregi să facă presiuni asupra Rusiei, pentru ca centrala Zaporojie să fie eliberată şi să revină sub controlul Ucrainei", a spus Zelenski, apreciind că "acesta este singurul mijloc pentru a evita noi catastrofe" precum cea de la Cernobîl.
UPDATE 10:48 - Rușii înaintează pe două direcții din Donbas, la NV de Donețk și la vest de Bakhmut, spre Ceasiv Yar. Ucrainenii cedează teritoriu, în așteptarea livrărilor de muniții, și au retras tancurile Abrams de pe linia frontului, devenite mult prea vulnerabile la dronele rusești
ISW confirmă un avans tactic al forțelor ruse pe la vest de Avdiivka (NV de orașul Donețk) precum și în jurul orașului Ceasiv Yar (la vest de Bakhmut) în ceea ce pare a fi o intensificare a ofensivei, menite să profite de fereastra de timp de până la sosirea munițiilor și armamentului trimis de SUA, UK și de aliații europeni ai Ucrainei.
Totuși, Institutul insistă că, deși “forțele ruse vor continua probabil să obțină câștiguri tactice la nord-vest de Avdiivka, este puțin probabil ca acestea să se dezvolte într-o penetrare semnificativă din punct de vedere operațional, cu atât mai puțin să provoace prăbușirea apărării ucrainene la vest de Avdiivka”.
Presa ucraineană, care citează surse militare, arată că aceste operațiuni ofensive încă NU reprezintă preconizata ofensivă majoră a Rusiei, care ar avea drept scop ocuparea integrală a regiunii Donbas, iar ISW arată că ele “exploatează oportunitățile tactice” cauzate de criza de muniții a Armatei Ucrainene.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Washingtonul a confirmat miercuri că a trimis luna aceasta la Kiev rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune, capabile să atingă o distanţă de până la 300 km.
Înaintea Statelor Unite, Franţa şi Regatul Unit au furnizat Kievului rachete cu rază lungă de acţiune Scalp şi Storm Shadow, care pot atinge o distanţă de până la aproximativ 250 de kilometri.
"Cu privire la Taurus... este o decizie ce revine Germaniei", a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, sub protecţia anonimatului, când a fost întrebat despre o posibilă livrare de către Berlin a unor rachete Taurus cu rază lungă de acţiune de fabricaţie germană.
"Dar, desigur, odată cu furnizarea americană de ATACMS, precum şi cu deciziile anterioare ale Regatului Unit şi Franţei de a furniza rachete cu rază lungă de acţiune, sperăm că acest lucru va juca un rol", a spus el.
Kievul îndeamnă Germania de câteva luni să îi furnizeze rachete de croazieră Taurus, care pot ajunge până la 500 km, pentru a contracara ofensiva rusă. Berlinul a refuzat însă până acum, temându-se de o escaladare a conflictului.