„Asistăm la un colaps pe piețele energetice din Europa. Și aceasta nu este limita, pentru că suntem încă în sezonul cald, avem iarnă în față și sunt multe lucruri imprevizibile”, a declarat vicepremierul Alexander Novak la televiziunea rusă duminică trecută, la două zile după ce Gazprom a anunțat închiderea Conducta Nord Stream 1 pe o perioadă nedeterminată.
A doua zi, luni, președintele francez Emmanuel Macron, anunțând măsuri de urgență pentru a asigura aprovizionarea cu energie și pentru a proteja cetățenii și întreprinderile de creșterea prețurilor la energie, a vorbit direct: „Suntem în război”.
Dar unii oficiali și analiști cred că în ultima săptămână campania Moscovei de a pune presiune asupra Europei poate să fi început să-și piardă din eficacitate. Oprirea Nord Stream trebuia să fie principala armă a Kremlinului, iar utilizarea sa a fost să provoace o creștere vertiginoasă a prețurilor cu ridicata la gaze în Europa. În schimb, au sărit luni pentru o perioadă scurtă de timp și au continuat să scadă.
De la vârful din 26 august, prețul futures TTF olandez a scăzut deja cu 39%, până la 207,1 euro/MWh (2196 dolari la 1000 de metri cubi), iar la sfârșitul săptămânii a scăzut chiar sub 200 de euro în timpul tranzacționării.
„Dacă asta e tot”, spune Simon Tagliapietra, un coleg senior la think tank-ul Bruegel, despre performanța prețurilor după anunțul Gazprom, „ar putea însemna sfârșitul spectacolului”.
Încrederea crește în capitalele europene pe care UE le poate trece în această iarnă fără tulburări economice și sociale severe și chiar fără raționalizarea furnizării de energie electrică. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat:
„UE a slăbit strânsoarea pe care Rusia o avea asupra economiei și continentului nostru”
Instalațiile de stocare a gazelor din UE sunt pline cu 83,6%, în timp ce ținta era de 80% până la 1 noiembrie. Țările uniunii și-au diversificat aprovizionarea, au crescut pomparea prin conducte din Norvegia, Algeria, Azerbaidjan, precum și achizițiile de GNL din Statele Unite și alți producători.
Înainte de invadarea Ucrainei, Rusia reprezenta 40% din gazele importate în UE, iar acum - doar 9%, a spus von der Leyen.
„Toată lumea aștepta ca Rusia să oprească Nord Stream iarna, pentru că iarna puteau maximiza presiunea [asupra UE]. Accelerarea actuală a evenimentelor ne spune că Kremlinul probabil nu a luat în considerare posibilitatea ca Europa să dea un astfel de răspuns”, spune Tagliapietra.
Vineri, miniștrii UE au convenit să plafoneze prețurile la gaze și să reducă profiturile nemaipomenite de la companiile energetice care produc energie electrică din alte surse, deși modalitățile specifice de implementare a acestor măsuri trebuie încă să fie elaborate. Tot în ultima săptămână și jumătate, diferite țări au anunțat sprijin financiar pentru sectorul energetic și consumatori.
Un oficial european a spus:
„Putin nu și-a atins obiectivele: dependența noastră de el a scăzut mult mai repede decât se aștepta”
Anterior, UE plănuia să renunțe complet la achiziționarea de gaz rusesc până în 2027.
Datorită umplerii mai rapide decât se aștepta a instalațiilor de stocare a gazelor și reducerii consumului de energie în Germania, economiștii Deutsche Bank și-au redus estimarea unei recesiuni a economiei țării în 2023 de la 5-6% la 3-4%.
Cu toate acestea, liderii UE sunt conștienți de consecințele negative ale creșterii facturilor la energie în această iarnă și de cheltuielile tot mai mari ale guvernelor pentru a proteja gospodăriile de această creștere. „Toate statele membre ale UE suferă și simt că iarna care vine ar putea fi o iarnă a nemulțumirii”, spune un oficial european.
Banca Centrală Europeană prevede stagnarea economiei zonei euro în trimestrul al patrulea al acestui an și în primul trimestru al celui următor, precum și reducerea acesteia până la sfârșitul anului 2023 într-un scenariu negativ.
Într-o astfel de situație, salvarile fiscale tot mai mari sunt „inevitabile”, spune Angel Talavera, economist-șef european la Oxford Economics . „În timp ce ne aflăm în această situație teribilă, este logic să luăm măsuri extraordinare pentru a proteja cetățenii și companiile”, a declarat Roberto Cingolani, ministrul transformării globale a mediului al Italiei.
