Potrivit rezultatelor parțiale difuzate de postul public de televiziune ZDF, la 19.00 ora locală (17.00 GMT) partidul anti-euro Alternative für Deutschland (AfD), creat în primăvara anului 2013, a obținut 9,9%, în timp ce creștin-democrații (CDU) dnei Merkel 39,8% din sufragii (față de 40,2% în urmă cu 5 ani).
"Este un rezultat mare", a salutat Bernd Lucke, profesorul de economie ce a fondat AfD. "Este timpul pentru un nou partid în Germania", a estimat Lucke, 52 de ani, care a atacat în mod regulat dar fără succes planurile de salvare a monedei euro la Curtea Constituțională germană.
Partidul său, care a făcut din sfârșitul euro un cal de luptă, a înregistrat deja un avans în alegerile europene din 25 mai, când a obținut șapte deputați în Parlamentul European. Dar el nu a reușit să intre în Bundestag la alegerile legislative federale din septembrie 2013.
Capul listei AfD în Saxonia, Frauke Petry, chimistă de profesie de 39 de ani și mamă a patru copii, a încercat să concretizeze discursul partidului său, încurajând mai ales cuplurile să aibă mai mulți copii, în timp ce populația germană este în curs de îmbătrânire într-un ritm accelerat. AfD militează de asemenea pentru referendumuri de inițiativă populară, de exemplu asupra construcției de moschei și minarete. Teme ce l-au făcut să fie caracterizat de majoritatea germanilor ca partid naționalist și populist.
Scrutinul în acest Land din fosta RDG a fost primul vot regional de la triumful dnei Merkel la legislative, când a fost realeasă pentru un al treilea mandat de patru ani la conducerea primei economii europene.
Deși creștin-democrații sunt asigurați să continue să guverneze în Saxonia așa cum o fac de la reunificarea Germaniei în 1990, ei trebuie să găsească un nou partener de coaliție, întrucât fostul lor aliat, Partidul liberal (FDP), nu a reușit să obțină cele 5% necesare pentru a fi ales (4,1%).
Odată cu Saxonia, liberalii pleacă de asemenea din ultimul parlamentul regional unde erau încă reprezentați. Ei au fost deja scoși din Bundestag în toamnă.
Stânga radicală Die Linke, unde se regăsesc un număr de comuniști ai defunctei RDG, rămâne a doua forță politică în Saxonia, cu 18,3% din voturi (față de 20,6% în 2009), urmată de social-democrați (SPD, 12,4%), care ar trebui să guverneze la Dresda cu CDU așa cum fac la Berlin la nivel federal.
Verzii au obținut 5,4%, iar soarta extremei-drepte NPD era încă incertă după ce rezultatele parțiale o arătau chiar sub pragul de 5% (4,9%).
Participarea în Saxonia a fost a doua cea mai scăzută într-un stat regional german de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, sub 50% (față de 52,2% în 2009). Numai Saxonia-Anhalt a avut o performanță mai proastă în 2006 cu 44,4%.
În mod tradițional, prezența la vot este întotdeauna mai mică în statele regionale ale ex-RDG decât în cele din Vest. De asemenea, această duminică a fost ultima zi a vacanței școlară de vară în Saxonia și, potrivit experților, ar fi favorizat absenteismul.
