"Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor", a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură.
Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influenţa rusă.
Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată "nu este un eveniment important", fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un paşaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.
Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă.
"Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă dusc în Europa", afirmă o şomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. "Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă", adaugă ea.
Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat.
"În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia câştigăm bani să ne întreţinem familiile", spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.
Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, ca măsuri de retorisiune faţă de o apropiere de UE. "Ce vom face atunci?", se lamentează el.
O studentă la economie, la Chişinău, Anişoara Moraru, se bucură de liberalizare. "Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova şi aşteaptă doar să-şi termine studiile pentru a-şi căuta un job în Europa", spune ea.
Chiar dacă etapa de luni nu deschide piaţa muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.
Republica Moldova, o ţară majoritar românofonă vecină cu Ucraina, este o fostă membră a blocului sovietic care a parafat, alături de Georgia, acest Acord, în noiembrie, după retragerea bruscă a Ucrainei.
"UE va accelera semnarea Acordului pentru a împiedica Rusia să blocheze acest proces, aşa cum a făcut-o cu Ucraina", a apreciat Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză politică Politicon.
O dezamăgire deloc surprinzătoare
Entuziasmul faţă de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.
Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârşitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chişinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. "Atunci când actuala coaliţie, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, aşteptările erau foarte mari", afirmă el.
Între timp, moldovenii, dezamăgiţi că nivelul lor de viaţă nu a crescut mai rapid, au asociat dificultăţile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.
Iar Rusia şi-a transmis mesajul discordant.
Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăţi traiul moldovenilor. "Ar trebui să fie create condiţii pentru ca (moldovenii) să muncească şi să trăiască demn în ţara lor, aşa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice", îndeamnă el.
