Invazia Rusiei în Ucraina - care a debutat în dimineața zilei de 24 februarie - a adus Finlanda şi Suedia în pragul depunerii candidaturilor la NATO, respectiv al abandonării neutralităţii declarate.
Secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a afirmat, pe 28 aprilie, că Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice.
''Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO - n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid'', a declarat Stoltenberg la Bruxelles, la finalul unei întrevederi cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
El a adăugat atunci că intenţionează să discute cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, pe această temă.
Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO.
Cele două țări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.
Despre acest subiect a vorbit pentru prima dată cotdianul "The Times", care titra, pe 11 aprilie, că Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia sunt gata să se alăture NATO încă din această vară.
Informația a fost imediat preluată și de media din Ucraina, pe Twitter.
Rusia, cu care Finlanda are o graniţă de 1.300 km şi o istorie de conflicte înainte de 1945, a avertizat că va desfăşura arme nucleare şi rachete hipersonice în exclava sa Kaliningrad de la Marea Baltică dacă Finlanda şi Suedia vor decide să se alăture Alianţei Nord-Atlantice conduse de SUA.
