La câteva luni după cel mai grav accident nuclear civil din istorie, un jurnalist american a făcut o corelație care avea să fie pomenită până și de liderul american de la acea vreme, Ronald Reagan. Este vorba despre un articol apărut pe 26 iulie 1986 în The New York Times, cu titlul "Prăbușirea Chernobîlului: O poveste apocaliptică". Textul reia teoria lansată de un scriitor rus și bazată pe faptul că "cernobîl", forma rusă a denumirii ucrainene "ciornobîl", înseamnă pelin, plantă care creștea din abundență în zonă.
De la numele banalei buruieni până la asocierea cu un text din "Apocalipsa lui Ioan" n-a mai fost decât un pas.
"Al treilea înger a sunat din trâmbiţă. Şi a căzut din cer o stea mare, care ardea ca o făclie; a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor. 11. Steaua se chema „Pelin”; şi a treia parte din ape s-au prefăcut în pelin. Şi mulţi oameni au murit din pricina apelor, pentru că fuseseră făcute amare. "
Pelinul comun, după care a fost denumit Cernobîlul, nu este pelinul menționat în textul apocaliptic, dar pentru mulți a fost suficient, inclusiv pentru președintele american Ronald Reagan să tragă concluzia că accidentul de la centrala nucleară fusese profețit în Scipturi, notează istoricul ucrainean Serhii Plokhy, autorul bestseller-ului "Cernobîl, istoria unei catastrofe nucleare".
