Turcia este acuzatǎ cǎ a jucat un joc dublu faţǎ de Organizaţia statul islamic şi cǎ nu i-a combǎtut cu vigoare şi de la bun început pe jihadişti, fiind mult mai preocupatǎ de mişcǎrile kurzilor în regiune.
La rândul său, Turcia este nemulţumitǎ cǎ Uniunea Europeanǎ nu contribuie mai mult la resorbirea valului de refugiaţi, într-un context când pe teritoriul turc se aflǎ deja douǎ milioane de sirieni. Ankara mai reproşeazǎ Bruxelles-ului şi faptul cǎ nu ia în serios candidatura Turciei la integrarea europeanǎ, procesul de aderare fiind practic blocat atunci când nu avanseazǎ în rimul melcului.
Europenii şi turcii sunt, însǎ, obligaţi, în prezent, sǎ gestioneze împreunǎ o crizǎ care acum riscǎ sǎ se complice odatǎ cu intrarea în joc a Rusiei, care a început sǎ efectueze bombardamente în Siria. Aceste operaţiuni aeriene ale Rusiei sunt de altfel denunţate vehement de Turcia şi considerare ca fiind o "gravǎ eroare".
Dupǎ cum aratǎ cotidianul "Le Monde", Reccep Tayyp Erdogan rǎmâne un partener "dificil, dar inconturnabil" al Uniunii Europene, întrucît cei 28 mizeazǎ pe el pentru a opri fluxul de refugiaţi care vine dinspre Turcia.
Pe plan intern, Recep Tayyp Erdogan s-a vǎzut fragilizat în urma legislativelor de la începutul lunii iunie, când şi-a pierdut majoritatea absolutǎ pe care o avea în Parlament din 2002 încoace. El sperǎ, însǎ, sǎ şi-o recupereze pe 1 noiembrie, când a convocat alegeri anticipate.
