Moscova riscă să declanșeze un război direct cu NATO prin interceptarea navelor în apele internaționale și încercând să impună un control economic asupra Ucrainei, avertizează fostul comandant suprem aliat al NATO în Europa.
Amiral american în rezervă James Stavridis, care a condus forțele alianței pe continent între 2009 și 2013, a declarat pentru POLITICO că escaladarea pe mare – inclusiv abordrea unei nave turcești duminică – ar putea forța partenerii Kievului să intervină pentru a preveni paralizarea economiei Ucrainei.
„Acțiunile Rusiei în apele internaționale ale Mării Negre creează un risc real de a escalada acest lucru la un război pe mare între NATO și Federația Rusă”, a spus Stavridis. NATO, a continuat el, „nu va oferi toate armele și banii Ucrainei, doar pentru a vedea cum Rusia îi sugrumă economia cu o blocadă ilegală”.
Ministerul rus al Apărării a confirmat marți că a tras focuri de avertizare înainte de a se urca pe nava Şükrü Okan, o navă cargo sub pavilion Palau pe care ministrul de externe ucrainean a identificat-o ca fiind turcă. În mod sensibil, inspecția s-a petrecut în sud-vestul Mării Negre, în largul coastei Turciei. Stavridis a declarat că tactica este „echivalentă cu pirateria”, Kremlinul făcând eforturi mai mari pentru a submina comerțul dintre Ucraina și restul Europei.
„Dacă Rusia începe să captureze nave sau încearcă să le sperie, cred că NATO va răspunde probabil sprijinind un coridor umanitar pentru transport maritim”, a spus Stavridis. Alianța ar putea proteja navele care merg spre și dinspre portul ucrainean Odesa „cu avioane de luptă NATO deasupra și eventual nave de război NATO în escortă”.
Tensiunile din Marea Neagră au escaladat dramatic de când Rusia s-a retras unilateral din acordul ONU privind cerealele în iulie și a avertizat că navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene ar putea fi văzute ca ținte militare. Ca răspuns, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a viza exporturile rusești de energie printr-un atac cu dronă maritimă asupra unui tanc petrolier și a declarat că apele din jurul porturilor rusești de la Marea Neagră sunt „zonă cu risc de război” începând cu 23 august.
„Flota rusă de la Marea Neagră ar fi depășită din punct de vedere militar”
Ca răspuns la retragerea Rusiei din acordul privind cerealele, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia de „acțiuni periculoase și escaladă în Marea Neagră”, făcând referire și la bombardarea porturilor ucrainene de către Rusia. NATO a adăugat că „intensifică supravegherea și recunoașterea în regiunea Mării Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritimă și drone”.
Stavridis a susținut că sprijinul din partea membrilor NATO de la granița Mării Negre, și anume Turcia, România și Bulgaria, ar însemna că „flota rusă de la Marea Neagră ar fi depășită din punct de vedere militar”.
Turcia a cerut Rusiei să se alăture din nou acordului cu cereale, iar Consiliul de Securitate Națională a declarat că tensiunea din Marea Neagră „nu este în beneficiul nimănui”. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar urma să aibă o întâlnire cu Putin la sfârșitul lunii, comerțul cu cereale ar putea fi pe ordinea de zi.
Rusia a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene Reni și Izmail, la doar câteva sute de metri de granița cu România, membră NATO, cu rachete care par să aibă ca țintă comerțul cu cereale. Ministerul rus al Apărării a avertizat că „toate navele care navighează în apele Mării Negre către porturile ucrainene vor fi considerate potențiali transportatori de mărfuri militare”.
În ciuda acestui fapt, Kievul a anunțat un „coridor temporar” pentru traficul maritim din porturile sale sudice, permițând navelor care au fost închise în port de săptămâni să intre în apele internaționale. Miercuri, 16 august, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că o navă container sub pavilionul Hong Kong-ului, a plecat din port, în ciuda amenințării din partea Moscovei.
