Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, apreciază după întâlnirile cu preşedinţii Ucrainei şi Rusiei că mai există încă o fereastră pentru pace, dar luptele vor fi mai grele înainte de a se ajunge până la ea, transmite joi dpa.
Nehammer s-a întâlnit zilele trecute cu Volodimir Zelenski, apoi cu Vladimir Putin şi este de părere că "ambii sunt într-o stare mintală de război, dar ambii ştiu că acesta trebuie să se termine la un moment dat".
Cancelarul a adăugat că se teme că mai întâi conflictul armat va escalada în regiunea Donbas din estul Ucrainei. "Ambele părţi se pregătesc pentru o luptă foarte intensă şi, din punct de vedere uman, devastatoare", a declarat el agenţiei APA, preluată de dpa.
Şeful guvernului de la Viena a făcut sâmbătă o vizită la Kiev, unde a discutat cu Zelenski; luni, el a mers la Moscova pentru o întrevedere cu Putin, fiind primul lider european care s-a întâlnit cu preşedintele rus după începutul invaziei în Ucraina, pe 24 februarie.
Ambele convorbiri s-au concentrat asupra negocierilor de pace ruso-ucrainene. În ciuda oricărui optimism privind aceste tratative, ele nu vor fi suficiente pentru a opri bătăliile care urmează în Donbas, deja controlat parţial de etnicii ruşi, care conduc din 2014 două republici secesioniste. Nehammer a afirmat însă că dialogul dovedeşte că nu s-au închis toate căile către un final negociat al conflictului.
„Este posibil un sfârşit onorabil al acestui război pentru ambele părţi?”
„Marea întrebare va fi: este posibil un sfârşit onorabil al acestui război pentru ambele părţi?”, a spus cancelarul.
El a adăugat că ultimele sancţiuni ale Uniunii Europene, care a interzis exportul de produse electronice militare către Rusia, va slăbi forţa militară a acesteia pe termen mediu. "De aceea, ele nu vor contribui imediat la încheierea războiului de către Putin", a arătat liderul austriac.
Însă, a dezvăluit Nehammer, când i-a pus în vedere lui Putin că războiul produce daune economice ţării sale, acesta a răspuns "Ştiu".
Un alt punct important pe agenda dialogului a fost livrarea de gaze ruseşti pentru Europa. Nehammer a indicat că furnizarea nu este nici pe departe asigurată, în ciuda situaţiei sancţiunilor, deoarece există oricând riscul aruncării în aer sau deteriorării în alte moduri a conductelor, în contextul războiului. "Se poate totuşi întâmpla asta, chiar dacă Austria, Germania şi alte ţări se pronunţă împotriva unui embargou gazier", a spus el.
Mai multe ţări din Uniunea Europeană intenţionează să nu mai cumpere gaz rusesc, pentru a penaliza Moscova în urma invaziei. Alte state, cum ar fi Austria şi Germania, afirmă că o astfel de măsură ar fi mai dăunătoare pentru ele decât pentru Rusia. Ucraina insistă însă că banii plătiţi pentru gaze contribuie la finanţarea efortului de război al Rusiei.
Nehammer susţine că Putin l-a asigurat că livrarea de gaze pentru Europa este sigură, iar cantităţile convenite vor continua să fie livrate, cu plata în euro.
Liderul de la Kremlin a provocat îngrijorare în Europa săptămânile trecute, când a cerut ca gazele să fie achitate în ruble. Mişcarea a fost apreciată de mulţi ca o încercare de a întări moneda naţională a Rusiei, afectată de sancţiunile occidentale, explică dpa.
La Kiev s-a ridicat şi problema neutralităţii Austriei. Până acum, această ţară şi-a menţinut timp de decenii opţiunea de a rămâne în afara NATO, ca şi Suedia şi Finlanda. Cele două state scandinave îşi reconsideră însă poziţia în prezent, în contextul invaziei ruse din Ucraina.
Nehammer spune că le-a comunicat ucrainenilor că Austria nu intenţionează deocamdată să renunţe la neutralitate. Deşi nu este membră NATO, ţara sa dispune de forţe armate proprii.
