Iritabilitatea firească din rândul populației, acea enervare surdă când nimic nu-ți convine și ești gata să iei foc din cel mai banal motiv, a cuprins pe nesimțite nația aruncată în izolare. Spaima de îmbolnăvire, nesiguranța veniturilor de mâine, mesajele contradictorii dar și comunicarea deficitară au dus la inflamarea sinelui.
Câți nu s-au săturat oare să audă toată ziua acest cuvânt cu miliarde de pronunțări zilnic, coronavirus, mulți, cred, deja, au o reacție de bufeu mental când deschid televizorul sau orice mijloc de informare și dau de... Covid. Fiecare dintre noi a simțit cel puțin odată ce simte hamsterul care aleargă pe acea roată sau ce a simțit personajul principal din celebrul fim Ziua Cârtiței.
În momentul în care a fost avansată data de 15 mai, presiunea s-a micșorat. Mentalul colectiv a primit o primenire, da, gata, hai că nu mai e mult, trei săptămâni trec ca o zbatere de pleoape. Așadar, 15 mai este o dată mai mult panaceu de suflete decât o zi în care ne vom buluci oriunde, numai să ieșim din casă. Iohannis nu a avut încotro. El trebuia să alimenteze optimismul. Numai că, a doua zi după anunț, românii au prins curaj. Străzile au fost mai aglomerate, unii chiar se plimbau ca bezmeticii, fără rost. Degeaba a existat avertismentul că suntem departe de vârful pandemiei, că trebuie să stăm în continuare în prevenție, nimic nu a mai impresionat unii români. Președintele a mai simțit odată nevoia de a sublinia, în adresare către națiune, că trebuie să stăm acasă, să respectăm măsurile. Degeaba, ideea de apropiată relaxare coroborată cu frumusețea naturii care a explodat în jurul nostru ne-a făcut să credem că deja e 15 mai.
Joi, mă întrebam dacă am sărit prin mașina timpului exact în ziua de relaxare. Cred că și voi ați observat. Ceea ce nu se mai vede, deși este repetat arătat pe televizor, e faptul că mor oameni în jurul nostru, că am trecut de praguri psihologice de îmbolnăvire și că, surpriză, chiar nu suntem în ziua relaxării. Cât de amăgitoare-i speranța asta. Și cât de ușor se poate transforma superba cu flori de mai în păr în hidoasa hidră. Depinde de toți. Mai rezistăm sau nu?
