În ceea ce istoria va reține drept unul dintre cele mai jenante și penibile momente ale politicii românești din toate timpurile, la Congresul PNL s-a reușit performanța de a fi prezentată ca o victorie o calamitate care se va răsfrânge asupra tuturor celor care au pus umărul la făptuirea ei.
Cum altfel să prezinți victoria lui Florin Cîțu când prim-ministrul este amenințat în premieră de două moțiuni de cenzură după ce a făcut praf o alianță de guvernare și așa extrem de fragilă dar care, totuși, te ajuta să treci măcar de noul val al pandemiei care este posibil să ne lovească mai rău decât toate valurile de infectări de până acum?
Nici nu mai contează dacă nicio moțiune din cele două nu va trece și Florin Cîțu va mai supraviețui câteva luni la Palatul Victoria. Aici important este că a predat practic guvernarea celor de PSD și AUR, chiar dacă în forma subtilă și tacită a susținerii parlamentare a unui Guvern minoritar.
Tot ce contează de acum este că președintele și premierul au ajuns la mâna unei noi majoritați – PSD-AUR-USR-PLUS - care e formată acum din tot mai mulți supărați pe cuplul vesel Cîțu – Iohannis. Din acest moment președintele și-a incendiat finalul celui de-al doilea mandat și a inaugurat un montagne russe în care își va petrece următorii 2-3 ani la Cotroceni.
Ar fi ușor pentru primii doi oameni în stat să înțeleagă de unde provine acest val uriaș de furie și nemulțumire la adresa lor. Sunt în fond autorii unor aroganțe extreme, pe cât de infatuate și sadice pe atât de inutile, contraproductive și imposibil de explicat și înțeles.
Fie că va mai sta la Palatul Victoria o lună, trei sau jumătate de an, Florin Cîțu are zilele numărate ca premier și, implicit, ca președinte al PNL. Și pentru viitorul partidului ar fi de preferat ca domnia lui Cîțu în funcția de premier și șef al PNL să fie cât mai scurtă. Altfel PSD-AUR și USR-PLUS vor defila în 2024 în timp ce liberalii se vor ruga să mai intre în Parlament de sămânță.
Dacă tabloul politic pare încremenit într-o criză de durată și care-i va uza extrem pe cei care au declanșat-o, dar criză care până la urmă este gestionabilă pe termen scurt și mediu, criza economică și cea sanitară sunt adevăratul pericol care riscă să-i îngroape pe aceiași politicieni care și-au asumat să renunțe la stabilitate guvernării de dragul afacerilor și intereselor private.
Cum va evolua această criză politică majoră este greu de spus cu atât mai mult cu cât se pare că în această luptă au ajuns să se implice, mult mai mult decât o făcea și până acum, și serviciile secrete și ramificațiilor lor din politică, presă, justiție și economie.
Există, însă, și speranță. Florin Cîțu pare tot mai pierdut cu fiecare nouă ieșire în public unde nu reușește să exprime coerent nici măcar o frază. E poate semnul că a început și Cîțu să își dea seama cât de adâncă e criza pe care a generat-o înscăunarea sa forțată în fruntea PNL.
Și cum să-i crezi pe acești oameni că vor aduce zeci de miliarde de euro de la U.E. când ei nu sunt în stare să ia nici cele mai elementare măsuri de prevenire a celui mai anunțat și mai predictibil val al pandemiei de Coronavirus. Așa cum nu au fost în stare să țină funcțională nici alianța de guvernare mai mult de jumătate de an.
Dacă acestea sunt premisele, atunci concluzia e clară: urmează una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă în fața căreia ne putem adandona în voia sorții. Suntem ca un avion rămas fără piloți și care planează din inerție. Aflăm în curând unde și cum vom lua contact cu pământul.
