În cazul administrațiilor locale, binele pe care îl pot face se referă la crearea unui mediu sănătos, prin întreținerea si creșterea suprafețelor de spatii verzi; crearea de locuri de parcare, pentru diminuarea aglomerației rutiere si protejarea autoturismelor cetățenilor. Mai înseamnă școli și grădinițe în care copiii să învețe în siguranță și în condiții propice, înseamnă și un transport în comun civilizat și nepoluant, spitale civilizate în care actul medical nu este îngrădit de lipsuri material sau de șpăgi. Într-un fel, totul s-ar putea reduce la bani. Iar în România, bani se pare că nu au fost niciodată de ajuns. Dar de aceea cei aleși sunt numiți “primii gospodari”. Pentru că ei trebuie să găsească soluții cât mai bune în măsura în care le permite bugetul. Iar buget nu înseamnă doar alocări guvernamentale.
România beneficiază de bani europeni, trebuie doar să existe proiecte bune pentru a fi atrași. Și mai înseamnă prioritizarea cheltuielilor, economisirea fondurilor. A arunca bani pe lucruri nefolositoare într-o perioadă precum aceasta e sinucidere curată. Iar pentru facturi mai mici, o administrație responsabila va anvelopa clădirile vechi. Astfel, va creste confortul termic și vor scădea sumele de plată pentru fiecare apartament! Iar oamenii vor fi protejați – vor avea un confort mai bun și bani mai mulți pentru alte priorități.
Cat de responsabili sunt cei din administrația locala, exista modele de urmat? Da! Experiența a arătat că există locuri în România în care responsabilitatea față de votant este primordială. Spre exemplu, în sectorul cinci al Capitalei, autoritățile locale vor reabilita, în total, o sută de blocuri până la finalul anului. Asta înseamnă zeci de mii de oameni pentru care frica de facturi se va diminua. Lucrările au început deja, cu materiale și muncă de calitate. Investiția în bunăstarea oamenilor este de peste 400 de milioane de lei, iar banii provin de la bugetul local, fonduri europene, dar și alte fonduri contractate de administrația locală. Vorbim oarecum de un paradox, pentru că sectorul 5 al Capitalei este considerat cel mai sărac sector.
Dar administrația încearcă să diminueze diferențele față de celelalte sectoare. Iar dacă ne gândim ce se întâmplă în sectorul 1, considerat cel mai bogat, dar în care mizeria a fost stăpână luni de zile, școlile și grădinițele au fost la un pas să fie deconectate de la curent electric din cauza facturilor neplătite, nu putem decât să ne bucurăm că indolența și lipsa de respect față de cetățeni nu s-a răspândit și în alte sectoare ale Capitalei.
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir.