În ultimul an, am fost martorii unei schimbări notabile în abordarea fiscală a lui Marcel Ciolacu și a partidului său. Declarația sa anterioară, în care exprima dezinteresul pentru creșterea taxelor, a fost anulată de o serie de măsuri care au lăsat o impresie diferită în rândul contribuabililor români. Aceste măsuri au generat îngrijorări cu privire la asumarea răspunderii pentru creșterea taxelor și impozitelor.
Un aspect important de luat în considerare este reducerea bugetară și eliminarea posturilor vacante în sistemul public. Ciolacu promisese inițial reducerea a peste 200.000 de astfel de posturi, dar în realitate, mai mult de jumătate dintre ele au rămas neatinse, cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne. Mai mult decât atât, multe ministere au găsit rapid justificări pentru a angaja personal pe aceste posturi, contrar intenției inițiale de a face economii semnificative.
Un alt aspect îngrijorător este lipsa unei evaluări serioase a economiilor bugetare rezultate din aceste măsuri. Majoritatea posturilor vacante nu erau bugetate, iar banii alocați pentru acestea se întorceau, în mod obișnuit, la buget la finalul anului. Acest lucru ridică întrebarea dacă aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra bugetului sau dacă ele rămân doar măsuri simbolice.
Pe hârtie, se vorbește și despre reduceri suplimentare, cum ar fi reducerea cu 20% a numărului de secretari și subsecretari de stat sau scăderea de la 12 la 8% a numărului de posturi din administrația publică. Cu toate acestea, până în prezent, aceste reduceri nu au fost implementate, miniștrii neînaintând planurile cerute.
Observăm o discrepanță între promisiunile lui Marcel Ciolacu și realitatea din teren în ceea ce privește politica fiscală și bugetară. Deși inițial se exprima împotriva creșterii taxelor și promitea reduceri semnificative în administrația publică, implementarea acestor măsuri pare să fie departe de obiectivele declarate. Este important ca alegătorii să fie conștienți de aceste diferențe și să urmărească îndeaproape evoluția politicilor fiscale pentru a lua decizii informate în viitorul politic al țării.
Un editoral de Ana Maria Păcuraru.
