În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.
Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze, scrie businessmagazin.ro
Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.
Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.
În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.
Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.
Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.
Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.
