Câciu contrazice INS: „Unii prezintă apocalipse, dar economia o duce bine”

"Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puţin I şi cu siguranţă la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investiţională", a declarat Adrian Câciu, la conferinţa "Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024", organizată de News.ro.

Economia României a crescut anul trecut cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate în luna februarie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul patru din 2023, PIB-ul a înregistrat pe serie brută o creştere cu 2,9% faţă de acelaşi trimestru din anul 2022.

Potrivit INS, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 1%.

De asemenea, Adrian Câciu a explicat că un deficit bugetar de 3% a însemnat tăierea de la investiţii, iar acesta a însemnat sisteme publice subfinanţate.

"Trebuie toţi de la această masă dar şi din mediul economic şi din mediul macroeconomic şi mediul de analiză să înţelegem că, dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieşim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preţ. O să încep abrupt cu această abordare ca să înţelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puţin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înţeles Tratatul de la Maastricht, deşi acesta a venit mult după dezvoltarea europeană, nimeni nu a făcut analiza ţărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat şi pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franţa, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă Planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înţeles în Tratatul de la Maastricht. Am acceptat acest drum şi este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să şi acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o ţară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% ar însemna să taie totdeauna de la investiţii", a declarat Adrian Câciu.