”Statisticile arată că Tuberculoza (TB) rămâne cel mai de temut ucigaş infecţios la nivel mondial, în fiecare zi peste 4.300 de persoane pierzându-şi viaţa din cauza acestei boli care poate fi prevenită şi vindecată. Totodată, aproape 10 milioane de persoane se îmbolnăvesc anual de TB. Cu toate acestea, eforturile conjugate de luptă pentru combaterea acestei maladii şi politicile promovate la nivel mondial au dus la salvarea, doar în ultimul sfert de veac, a peste 74 de milioane de vieţi”, au transmis, vineri, reprezentanţii Spitalului Victor Babeş Timişoara.
Potrivit acestora, în ultimii 20 de ani, în România, s-au înregistrat progrese importante în asigurarea controlului tuberculozei.
”Cu toate acestea, la cincisprezece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România continuă să ocupe primul loc în regiune la numărul de cazuri, în 2022 incidenţa globală a tuberculozei fiind în ţara noastră de 46.1 procente la suta de mii de locuitori (8.824 cazuri), cu mult peste valorile medii la nivel european. Pandemia COVID -19, cu o rată de mortalitate dintre cele mai înalte din ultimii 100 de ani, a condus la o scădere artificială a principalilor indicatori de impact ai TB, atât la nivel mondial (cu peste 28%), cât şi la nivel naţional (cu până la 35%)”, au mai transmis reprezentanţii spitalului.
Aceştia atrag atenţia că o problemă reală de sănătate publică ramâne însă tuberculoza chimiorezistentă, care ridică serioase obstacole în controlul tuberculozei în întreaga lume.
”Dacă în prezent, în România, tuberculoza cu tulpini sensibile are o rată de vindecare de peste 83%, cea cu tulpini rezistente la medicamentele cele mai eficiente are şanse de vindecare destul de reduse, sub 50% la nivel naţional. În România, Ministerul Sănătăţii consideră tuberculoza o problemă majoră de sănătate publică. Drept urmare, intervenţiile făcute prin Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei (PNPSCT) urmăresc asigurarea gratuită a serviciilor centrate pe pacient (prevenţie, diagnostic, tratament şi activităţi de informare, educare, comunicare) în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii”, au mai precizat oficialii Spitalului Victor Babeş Timişoara.
La rândul lor, oficialii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu au transmis că suntem ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe cazuri de tuberculoză.
”Aproape un sfert din cazurile înregistrate (23,4%) fiind raportate în România, conform ultimului raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC). În anul 2022, cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost înregistrate în Bucureşti (634), urmat de judeţele Iaşi (476), Dolj (430), Constanţa (360), Bacău (327). Judeţele cu cele mai puţine cazuri de TBC raportate în anul 2022 au fost Harghita şi Covasna – ambele cu 40 de cazuri, Sălaj – 64 de cazuri, Alba şi Bistriţa Năsăud – ambele cu 77 de cazuri. La nivel national, în anul 2022 s-au înregistrat 8.824 de cazuri, în creştere cu 15% faţă de anul 2021, când au fost raportate 7618 cazuri”, au mai transmis medicii sibieni.
Potrivit acestora, tuberculoza progresează lent, pe parcursul a săptămâni sau chiar luni, iar simptomele manifestate pot să nu fie de natură să alarmeze bolnavii, iniţial cei infectăţi pierzând în greutate prin lipsa poftei de mâncare, prezintă oboseală, tuse şi subfebrilitate (Tº<38ºC).
”Persoanele care prezintă tuse de cel puţin 3 săptămâni, astenie fizică, inapetenţă, transpiraţii nocturne, scădere ponderală, trebuie consideraţi ca POTENŢIALI bolnavi de TB = suspect TB (simptomele nefiind specifice). În ultimele decenii a crescut numărul infectărilor în rândul tinerilor şi persoanelor active social şi la locul de muncă. Explicaţia constă în faptul că stilul de viaţă dezorganizat duce la slăbirea sistemului imunitar şi deschide o „poartă de acces“ tuberculozei. Nopţile nedormite, stresul, orele îndelungate de muncă fără odihnă sau alimentaţia inadecvată sunt doar câteva din caracteristicile unui stil de viaţă dezorganizat care duc la slăbirea organismului. Diagnosticul tuberculozei pulmonare se face clinic (prezenţa simptomelor), bacteriologic (principala metodă pentru diagnosticul de certitudine), prin recoltarea a minim două probe de spută separate, chiar şi la suspecţi la care examenul radiologic pulmonar este normal şi, radiologic (cu sensibilitate mare, dar specificitate redusă)”, au mai transmis medicii din Sibiu.
