Printre cele mai stringente teme se află pericolul depopulării totale de români a regiunilor în cauză - în special județul Covasna - și se face apel la impunerea unor soluții urgente.
Printre constatări s-a sesizat o scădere demografică a comunității românești, la aproape jumătate, din anul 2002, până în prezent. În 2002 trăiau aici aproximativ 40% etnici români, iar astăzi mai sunt aproximativ 23–24% (în 2011, recensământul a calculat 27% etnici români în Covasna), se menționează în comunicat.
De asemenea, protejarea identității românești este, în continuare, lipsită de susținere, pe fondul dezinteresului cvasi-general al autorităților.
Printre cele mai severe nereguli se numără impunerea pe toate planurile a maghiarilor și ostracizarea minorității românești din județele Harghita, Covasna și Mureș.
La acestea se adaugă subfinațarea organizațiilor culturale și civice și absența interesului din partea mass media românești, precum și faptul că educația în limba română se confruntă cu o penurie severă de personal didactic.
Pe fondul lipsei unei implicări puternice a comunității românilor, apare fenomenul discriminării, astfel încât populația maghiară tinde să acapareze piața de muncă și turismul regional.
Așa cum se menționează în comunicatul integral, „concluziile sunt mult mai multe şi se vor regăsi într-un raport detaliat, pe care CNMR îl va înainta tuturor liderilor României împreună cu măsuri concrete de păstrare a populaţiei de etnie română care a mai rămas în judeţ“.
Reprezentanții CNMR subliniază că evaluarea, care va fi transmisă instituțiilor de stat, NU este îndreptată „împotriva comunităţii maghiare sau a liderilor acestora, ci pentru sprijinirea comunităţii româneşti“.
