”Începând de mâine, 1 ianuarie 2024, 20 de judeţe vor intra în etapa a doua de implementare a Sistemului Electronic de Monitorizare Electronică. Astfel, sistemul va fi operaţionalizat în Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legale, au fost achiziţionate 2.400 de kituri de monitorizare”, a transmis Poliţia Română.
Sursa citată a precizat că sistemul va fi extins după ce, începând cu 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcţional în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, pentru monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie.
”Conform H.G. nr. 1025 din 10 august 2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem-pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare şi la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaţionalizat sistemul. Au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfăşurării activităţii de monitorizare electronică fiind definitivată”, a mai transmis sursa citată.
Potrivit Poliţiei, utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu şi a supravegherii la distanţă.
”Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenţiei umane, acolo unde este posibil, şi înlocuirea acesteia cu reguli obiective”, a mai transmis poliția.
Potrivit poliţiştilor, după introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul S.I.M.E. şi S.N.U.A.U. 112 şi astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenţie.
Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, al aplicării ordinului european de protecţie, control judiciar şi control judiciar pe cauţiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanţă, este alcătuit dintr-o componentă de tip brăţară, care va fi ataşată la glezna sau, prin excepţie, la braţul persoanei.
Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depăşire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului şi altele.
”Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de autoritate contractantă, a semnat, la data de 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziţia sistemului informatic şi a 15.000 de kituri de monitorizare, în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică. Acordul-cadru este implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei fără T.V.A”, a mai transmis IGPR.
Potrivit instituţiei, în primele 11 luni ale anului 2023, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 3.320 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 2.174 de ordine de protecţie provizorii şi 1.146 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).
În 428 de situaţii a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 12,9% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, în Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, au fost înregistrate 365 de infracţiuni, dintre care 16 de distrugere, 278 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 71 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.
Pentru 27 dintre persoanele cercetate pentru aceste infracţiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 18 reţineri, 4 arestări preventive şi 5 control judiciar.
Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.
