Oficiali bancari au declarat că la sfârșitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe 'roșu', achitarea lui fiind întârziată cu cel puțin 90 de zile. Valoarea totală a acestor credite se ridică la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichidităților băncilor și fundamentele lor.
În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe 'roșu' în următoarele luni, informează Agerpres.
Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice iar băncile au fost nevoite să extindă durata achitării lor, pentru ca persoanele fizice și juridice să le poată plăti.
Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul susțin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-și revizuiască planurile de restructurare din cauza deteriorării rapide a condițiilor financiare din țară.
Anunțul care trimite unde de șoc în UE. Grecia: Nu vom achita tranșa din iunie către FMI
Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităților, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) și întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice și economice din ultimele luni.
Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 și de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutățit estimarea privind evoluția economiei Greciei în acest an la 0,5%.
De la începutul lui 2015, ieșirile din depozitele băncilor elene au depășit 30 miliarde de euro și a sporit dependența creditorilor eleni de plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA). În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena și creditorii internaționali, precum și lansarea unor zvonuri privind impunerea unor condiții mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la creșterea ratei creditelor neperformante. De la 34,4%, estimat la sfârșitul lunii decembrie, analiștii apreciază că nivelul creditelor neperformante a ajuns la 35% în martie și crește în continuare.
Toate aceste evoluții au creat un nou cadru față de momentul în care au fost acceptate planurile de restructurare. Șefii băncilor au recunoscut că problema revizuirii va apărea mai devreme sau mai târziu, dar susțin că în primul rând trebuie finalizate negocierile dintre Atena și creditorii săi privind noul program de finanțare al Greciei și apoi vor fi restructurate planurile băncilor elene.
Anul trecut, Comisia Europeană a decis că planurile de restructurare pentru principalii creditori eleni — Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), Eurobank și Alpha Bank — respectă prevederile comunitare privind acordarea de ajutoare de stat și vor permite restabilirea viabilității pe termen lung a celor două bănci fără a afecta competiția.
Începând din 2008, Grecia și Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) au acordat în mod repetat sprijin de capital și lichidități pentru Piraeus Bank și NBG. În luna iulie 2012, Comisia Europeană a demarat o anchetă amănunțită pentru a stabili dacă aceste măsuri sunt compatibile cu legislația comunitară privind ajutoarele de stat.
Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.
Bomba cu ceas pe care stă Europa, programată să explodeze în 2 săptămâni
Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, François Hollande, au discutat timp de aproape două ore despre datoria Greciei cu premierul elen, Alexis Tsipras, joi seară, în marja unui summit european desfășurat la Riga, relatează AFP.
"Într-o atmosferă prietenească și constructivă", potrivit unor surse din anturajul președintelui Franței, "schimbul de opinii s-a centrat asupra voinței de a se ajunge la un acord privind programul în curs" vizând să susțină finanțele Greciei.
Cei trei lideri, a continuat sursa amintită, "au ajuns la un acord privind necesitatea ca autoritățile elene să lucreze în continuare cu cele trei instituții" creditoare — Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI)—, convenind "să rămână în strâns contact în perioada următoare", informează Agerpres.
Toți trei participă joi și vineri la Riga la un summit consacrat în special cooperării dintre UE și vecinii fostei URSS.
Ultima soluţie pentru evitarea falimentului în Grecia. "Nu mai e timp pentru asta"
Chiar de la sosirea în capitala Letoniei, președintele François Hollande a subliniat că întâlnirea va trebui "să schițeze soluții". Acestea nu vor fi adoptate definitiv de Franța și Germania, ci de Europa, a insistat el.
"Nu aici, la Riga, vom negocia chestiunea Greciei, dar este adevărat că aceasta ne permite să pregătim scadența care este așteptată, mai ales reuniunea Eurogrupului de la sfârșitul lunii sau, cel mai târziu, începutul lui iunie", le-a explicat jurnaliștilor șeful statului francez.
"Împreună cu premierul Tsipras, vrem să găsim soluții care să redea încrederea și să elibereze fondurile prevăzute", a continuat el.
"Acționăm pentru a facilita lucrurile și, în același timp, pentru a trimite un anumit număr de mesaje utile Greciei și utile Europei", a ținut să adauge François Hollande.
Atena negociază anevoie un acord cu creditorii săi pentru a obține, în schimbul introducerii de reforme, cele 7,2 miliarde euro restante din al doilea program de asistență financiară care expiră la sfârșitul lunii mai.
Pe 5 iunie, Grecia trebuie să plătească o rată substanțială FMI și ar putea intra în incapacitate de plată în lipsa unui acord până la acea dată.
François Hollande și Angela Merkel au lansat marți la Berlin un apel la accelerarea negocierilor pentru a evita ca Grecia să intre în incapacitate de plată.
Document secret al FMI: Grecia va intra în faliment pe 5 iunie
Negocierile dintre Grecia şi troica creditorilor internaţionali par să fi ajuns într-un impas sau înaintează cu paşi extrem de mici, dată fiind rigiditatea autorităţilor de la Atena cu privire la orice plan de reformă propus de FMI sau CE.
În aceste condiţii, Grecia a rămas cu visteria goală: ultima tranşă către FMI plătită de guvernul lui Alexis Tsipras s-a făcut cu banii din contul de urgenţă al Greciei deschis tot la FMI:
"Grecia nu va fi capabilă să returneze tranşele către FMI începând cu 5 iunie, dacă până atunci nu se va ajunge la o înţelegere cu partenerii internaţionali", se arată într-un document secret al FMI redactat pe data 14 mai, prezentat de zerohedge.com.
Nu era suficient pentru Grecia că a rămas fără bani şi că nu reuşeşte să ajungă la un acord cu FMI şi UE pe tema asistenţei financiare: acum aflăm că economia a revenit oficial în recesiune.
Grecia face încă un pas spre prăpastie. Nu era suficient că a rămas fără bani
Biroul de statistică al UE, Eurostat, spune că economia Greciei a reintrat în recesiune: Produsul Intern Brut (PIB) al țării celei mai îndatorate din zona euro s-a contractat două trimestre la rând.
Potrivit Eurostat, în primele trei luni ale anului curent, economia greacă s-a redus cu 0,2% după ce în ultimul trimestru din 2014 se contractase cu 0,4%.
Grecia, anunţ catastrofal, după ce şi-a întors buzunarele pe dos
Undă de şoc pe pe pieţele financiare după ziua de marţi, când s-a văzut mai clar ca niciodată că Grecia a ajuns la fundul sacului şi nici nu face concesii pentru a ajunge la o înţelegere cu creditorii internaţionali.
„Pieţele financiare sunt destabilizate din cauza scandalului datoriilor Greciei, în timp ce Osborne vorbește în termeni duri la adresa UE", scrie The Guardian, în pagina sa economică.
Grecia s-a grăbit să achite cu o zi mai devreme o tranșă către FMI, însă surpriză! A luat banii tot de la FMI, dintr-un alt buzunar al Fondului!
Lovitură de teatru: de unde a luat Grecia banii ca să-i dea FMI
Grecia a accesat rezervele de urgenţă din contul său deschis la Fondul Monetar Internaţional pentru a putea rambursa o tranşă de 750 de milioane de euro către FMI, au declarat marţi doi oficiali guvernamentali pentru Reuters.
Statele membre au două conturi separate la FMI, unul în care sunt depozitate cotele lor anuale şi unul care poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, scrie Agerpres.
Un oficial din guvernul grec a declarat pentru Reuters că Atena a utilizat 650 milioane de euro din contul său pentru a putea rambursa tranşa către FMI. 'Am utilizat banii din contul pentru situaţii de urgenţă', a declarat un oficial sub protecţia anonimatului. 'De asemenea, guvernul a utilizat aproximativ 100 de milioane de euro din rezervele proprii de lichidităţi' a mai spus oficialul.
