În arest preventiv din februarie 2018 - un regim de încarcerare limitat, totuşi, de lege la doi ani -, Aboul Foutouh a fost condamnat alături de alţi 24 de opozanţi islamişti.
Printre aceştia, Mahmoud Ezzat, fost ghid suprem al frăţiei acum interzise a Fraţilor Musulmani, deja condamnat la închisoare pe viaţă pentru "spionaj", şi numărul doi al partidului "Masr Qawiya" al lui Aboul Foutouh, Mohammed al-Qassas.
Aboul Foutouh a fost arestat la întoarcerea de la Londra, unde dăduse interviuri criticând puterea şi cerând boicotarea alegerilor prezidenţiale care, fără surprize, au reînnoit mandatul lui Abdel Fattah al-Sisi.
În 2012, însă, el a fost candidat la prezidenţialele câştigate de fratele musulman Mohamed Morsi - răsturnat de al-Sisi, pe atunci şef al armatei, un an mai târziu.
Aboul Foutouh, trecut pe lista "teroristă" şi ale cărui bunuri sunt sub sechestru de patru ani, a fost acuzat de apartenenţă la o "organizaţie ilegală" în faţa unui tribunal antiterorist.
Dar, dacă a fost un timp apropiat de Fraţii Musulmani de a fi expulzat din conducerea acestora în 2009, bărbatul neagă orice legătură cu ei.
Avocatul său, Khaled Ali, o mare personalitate a stângii şi totodată fost candidat la preşedinţie, hotărâse să folosească armele puterii lui al-Sisi pentru a-l apăra.
În aprilie, el a prezentat judecătorilor drept dovezi justificative patru episoade ale unei foileton de succes, filmat de armată, cu înregistrări video ale lui Aboul Foutouh, filmate fără ştirea acestuia de către serviciile de informaţii şi criticându-i pe Fraţii Musulmani.
Amnesty International - care a raportat recent că Egiptul deţine recordul mondial pentru pedepse cu moartea, cu peste 350 în 2021 - a denunţat verdictul, invocând "procese politice total inechitabile", declarând că cei condamnaţi au fost supuşi "torturii şi tratamentelor neadecvate" în detenţie şi solicitându-i preşedintelui al-Sisi să-i elibereze.
Aboul Foutouh, "în vârstă de 70 de ani, a fost lipsit de îngrijiri medicale de ani de zile", a adăugat ONG-ul pentru drepturile omului.
În ţara cu peste 60.000 de prizonieri de conştiinţă potrivit ONG-urilor, şeful statului a propus la sfârşitul lui aprilie un "dialog naţional". Însă apărătorii drepturilor omului s-au declarat circumspecţi, deoarece până în prezent a avut ca rezultat doar eliberarea a aproximativ 40 de deţinuţi politici.
