Ed a lucrat mulți ani ca pădurar și își petrecea tot timpul în aer liber. Însă de când a început să sufere de o boală incurabilă, care l-a imobilizat într-un pat din azilul Evergreen, bărbatul nu a mai putut ieși afară. Simțind apropierea sfârșitului, Ed i-a povestit lui Curt Huber, pastorul de la azil, că visul lui cel mai mare este să mai vadă o dată pădurea. Pentru ultima dată.
Și pastorul a hotărât să îndeplinească ultima dorință a muribundului. Ajutat de angajații azilului și de echipa locală de pompieri, el a organizat pentru Ed o ultimă plimbare prin pădure.
Patul era împins lent pe aleile parcului, iar Ed, vărsând lacrimi de fericire, putea inspira mirosul pământului și al verdeții. Uneori el îi ruga să se oprească ca să se atingă de un copac, de frunze. Ca să-l încurajeze, tinerii pompieri vorbeau permanent cu el și îl mângâiau delicat pe față.
La scurt timp de la ultima sa plimbare vârstnicul a adormit pentru totdeauna, scrie perfectmedia.tv.
Istoria lui Ed i-a emoționat pe localnici și pe mulți oameni din întreaga lume. Angajații azilului Evergreen au depus mult efort ca să îndeplinească ultima dorință a unui pacient muribund. Prin propriul lor exemplu ei au arătat că chiar dacă omul nu poate fi vindecat, el poate fi totuși ajutat.
