„Prin sprijinirea Ucrainei, investim în securitatea noastră”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE, creştin-democraţi).
Eurodeputatul francez Thierry Mariani (Patrioţi pentru Europa, extrema dreaptă) a denunţat, pe de altă parte, împrumutul, spunând că este „impus de Comisia (Europeană) pentru a menţine în viaţă un stat deja afectat de corupţie cu mult înainte de război”.
Consiliul UE, organismul care reprezintă statele membre, a dat deja undă verde pe 9 octombrie şi va trebui să-şi dea acordul final înainte de primele plăţi, care ar urma să fie făcute începutul lui 2025.
Active ruseşti în valoare de circa 280 de miliarde de euro au fost îngheţate în UE în urma invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, dintre care aproximativ 90% se află în Belgia, sediul organismului internaţional de depozitare de fonduri Euroclear.
Se preconizează că aceste active vor genera între 2,5 şi 3 miliarde de euro pe an, ceea ce poate ajuta la înarmarea Ucrainei şi la finanţarea reconstrucţiei postbelice.
Ţările G7 au convenit asupra unui împrumut global de până la 50 de miliarde de dolari, sau aproximativ 45 de miliarde de euro, în favoarea Ucrainei, finanţat din dobânda produsă de aceste active ruseşti îngheţate.
