“În şedinţa din data de 12 mai 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile domnului Victor Ponta - fost prim ministru al României, şi ale domnului Călin Popescu Tăriceanu - preşedintele Senatului României, emise în spaţiul public în perioada 7 - 21 iunie 2015, au depăşit cadrul discursului politic, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia”, se arată în comunicatul CSM.
Astfel, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la afirmaţiile lansate în spaţiul public de Victor Ponta, prim ministru al României la acea dată, prin intermediul unor posturi TV (B1 TV şi Antena 3) şi în cadrul discursului ţinut în Plenul Parlamentului la data de 9 iunie 2015 de Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului României (Digi 24 HD).
Potrivit magistraților, afirmaţiile lansate în spaţiul public s-au referit la activitatea judiciară desfăşurată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la lipsa de independenţă a acestora, în sensul că instrumentează dosare penale într-o manieră abuzivă, fără respectarea dispoziţiilor legale în materie penală, în scop politic, urmărind demisia guvernului şi schimbarea majorităţii parlamentare.
S-a indus ideea că instituţii de forţă ale statului, prin activitatea abuzivă desfăşurată şi neconştientizarea responsabilităţii pe care o au, urmăresc printr-o încercare de lovitură de stat înlăturarea unui regim democratic ales, mai susține CSM.
Inspecția Judiciară a constatat că susţinerile publice ale celor doi demnitari se înscriu în registrul unor acuzaţii nefundamentate şi constituie, în fapt, o încercare de disculpare în faţa opiniei publice la acuzele formulate de procurori la adresa lui Victor Ponta în dosarul instrumentat de DNA, în care avea calitatea de inculpat.
S-a reţinut că afirmaţiile denigratoare referitoare la modul de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către procurori au drept consecinţă alterarea încrederii opiniei publice în competenţa, corectitudinea şi probitatea profesională a acestora, afectând imaginea întregului sistem judiciar.
“Impactul afirmaţiilor celor doi demnitari de rang înalt, reprezentanţi ai puterilor executivă şi legislativă este unul puternic, iar consecinţele sunt deosebit de grave, întrucât s-a indus ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar pe componenta atribuţiilor ce revin procurorilor, parte a mecanismului justiţiei, tocmai de către factori decidenţi cunoscători ai principiilor statului de drept” , se mai arată în comunicat.
