Subvenția la căldură - incapacitatea de a găsi soluții concrete de modernizare a sistemului de termoficare

În 2011, în an preelectoral, Sorin Oprescu, primarului Bucureştiului de la acea vreme cerea guvernului ştergerea penalităţilor la datoria uriașă a Radet – o gaură neagră pentru care s-au încăierat miniştri ai economiei cu primarii generali.

În momentul aderării la Uniunea Europeană, țara noastră s-a angajat prin programul de guvernare asumat de premierul Călin Popescu Tăriceanu să-și îmbunătățească sistemul energetic, astfel încât să scadă prețul plătit de populație, spunea Tudor Popescu, coautor al programului energetic național elaborat în 2004, în calitate de specialist în termoelectrică.

În realitate, România a ales calea mai ușoară, aceea de aparentă îmbunătățire a traiului populației, prin subvenționarea combustibililor consumați cu producerea energiei. Potrivit aceleiași surse, printr-o ordonanță s-a introdus subvenția de maximum 45% din prețul combustibilului, sume plătite de la bugetul de stat. La acestea s-au adăugat an de an sumele alocate de primării de la bugetele locale.

În București, prețul gigacaloriei cu TVA este de 495,51 lei, din care 163,03 lei este plătit de populație (consumatorul casnic) și diferența de 332,48 lei este plătită de Primăria Capitalei prin subvenție.

Specialiștii în domeniu mai spun că subvenția nu a adus nicio îmbunătățire, ci a ajuns, printr-un traseu destul de cunoscut, în alte buzunare.

În loc să investească în retehnologizare și în eficientizarea sistemelor de producție, statul pompa bani în niște sisteme care nu aveau niciun interes să se reformeze.

În Capitală s-a dus bătălia cea mai mare pentru transferarea centralelor electrice de termoficare la primărie. Deși nerentabile economic, CET-urile au fost niște pietre de moară dorite, în mod paradoxal, de mulți.

Din 2006 încoace s-a dus o corespondenţă intensă între miniștrii Economiei și primarii Capitalei, fiecare insistând, unii să-şi treacă în subordine, alţii să-şi păstreze gaura neagră a gigacaloriei.

În 2007, primarul general Adriean Videanu îi cere, printr-o scrisoare, ministrului Varujan Vosganian să-i treacă la primărie CET-urile Bucureştiului. Videanu a motivat că a fost însărcinat de Consiliul General să ceară toate CET-urile de la minister. Motivarea edilului era strategia energetică a Capitalei, pe care mulţi primari s-au străduit s-o facă, dar niciunul n-a reuşit. La finalul scrisorii, el a făcut o referire la favorizarea de către ministru a unor grupuri CITEZ ,,de interese imorale care încă se mai manifestă în domeniu”. Tradus, potrivit green-report.ro, ceea ce-i scria democratul Videanu liberalului Vosganian însemna că ELCEN produce în principal curent, pe care-l vinde ieftin băieților deștepți, dar ca să-și scoată cheltuiala, încarcă nepermis factura la căldură a municipalității și a cetățeanului, profitând de faptul că nimeni n-a putut vreodată să-i controleze randamentul.

În replică, Vosganian a transmis că nu se poate, deoarece de aceste CET-uri ar depinde securitatea sistemului naţional de electricitate. Situația s-a repetat și cu ceilalți primari ai Capitalei care au avut aceleași solicitări. Culmea ironiei, Adriean Videanu, numit apoi în funcția de ministru al Economiei a ajuns să-i refuze primarului de la acea vreme Sorin Oprescu ceea ce el însuși cerea în 2006, din postura de primar, ministrului economiei.

În programul de guvernare 2004-2008 și, implicit, în tratatul de aderare a României la UE, era prevazut ca CET-urile să treacă din administrarea Ministerului Economiei în custodia primăriilor, astfel încât acestea să aibă un control mai bun asupra prețului gigacaloriei. Nu s-a întâmplat nici până acum.

În prezent, Electrocentrale București, companie controlată de Ministerul Economiei, este cel mai mare producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din București. ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare din Bucureşti. În tabloul național al poluării, CET-urile din Capitală reprezintă un punct critic, după cum a recunoscut chiar un fost ministru al mediului. CET-urile bucureștene au pierdut și ocazia de a se reabilita din fondurile existente prin Programul Operațional Sectorial de Mediu care oferea finanțări de 1,28 miliarde de euro, mai scrie green-report.ro.

Iar desăvârșirea jafului, după cum l-a catalogat în trecut Tudor Popescu, a venit sub forma unui ordin dat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, prin care li se cerea producătorilor de energie să raporteze același consum de materie primă pentru unitatea de energie, indiferent de capacitățile acestora de producție.

„Așa s-a ajuns să se raporteze și cu 50% mai mult combustibil consumat pentru o gigacalorie, dar în realitate cu banii ăștia să fie subvenționat și ținut artificial jos prețul curentului electric, pentru băieții deștepți”, a explicat specialistul în termoelectrică.

El se referea la producția în cogenerare, adică în Centralele Electro Termice care ard combustibil pentru producția electrică și în subsidiar produc și energie termică. Aceasta e considerată oriunde în lume cea mai eficientă metodă de producție a energiei termice, scrie curs de guvernare.ro.

„Prin subvenție și stabilirea arbitrară a prețului, la care se adaugă prețurile căpușate și ele de interese locale, ale regiilor de termoficare, s-a ajuns ca acest sistem eficient să dea un preț mai mare decât al centralei de apartament, pe gaz. Ceea ce e aberant”, a mai spus Popescu.

Tot el a mai afirmat că prin cogenerare se face o economie de până la 30% de combustibil, iar costul unei gigacalorii ar putea să scadă cu până la 40-50% dacă s-ar raporta cinstit consumul de combustibil.

Pentru multe autorități locale, centralele de termoficare sunt o povară mai ales că sunt cazuri în care subvențiile pentru încălzire, din fonduri locale, depășsesc 50%. Cele mai multe sisteme centralizate de încălzire au fost construite în anii \"60-\"70. Cu toate acestea, statul a considerat că încă pot fi menținute în funcțiune, chiar dacă este nevoit să pompeze sume mari de bani în ele. Sistemele sunt realizate după tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scăzute, pierderi însemnate și costuri ridicate de producție.

Până de curând, în București, apa caldă și căldura au fost distribuite de RADET. Anul trecut RADET a intrat în faliment, dar autoritățile promiteau că bucureștenii vor avea în continuare apă caldă și căldură. Numai că, iarna trecută, cum de altfel se întâmplă și în prezent, avariile la rețeaua de termoficare au fost la ordinea zilei. De mai bine de un an, Termoenergetica București, companie înființată în mandatul Gabrielei Firea, a preluat activitatea RADET. Companie nouă, probleme vechi. Deși în programul fiecărui primar s-a aflat modernizarea rețelei de termoficare, realitatea ne arată contrariul. În fiecare an, din cauza lipsei investițiilor serioase, în sute de blocuri din Capitală curge doar apă rece la robinete, iar oamenii îngheață în apartamente.

Totodată, mai mulți primari au avut în plan fuziunea dintre RADET și Elcen. Fuziunea celor două entități a fost, de fapt, o modalitate mascată de ștergere a datoriilor, în special ale RADET, în valoare de PESTE UN MILIARD DE EURO, spun specialiștii.

Iar acuzațiile n-au întârziat să apară. În 2015, în timpul mandatului lui Sorin Oprescu, Primăria Municipiului Bucureşti şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice, aflată în subordinea municipalităţii, au acuzat ELCEN că ţine Bucu­reştiul captiv, respectiv că a încasat ilegal de la consumatori sume de ordinul miliardelor de lei în ultimii zece ani. Tot atunci, ELCEN a pus poprire pe conturile RADET, astfel că banii pe care regia îi încasa de la consumatori treceau automat în conturile producătorului de energie electrică şi termică. Disputele au continuat și în anii următori. Anul trecut, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că va depune plângere penală pentru sabotarea sistemului centralizat de termoficare, după ce Termoenergetica a informat că, în urma unor manevre efectuate de CET Sud, aparţinând ELCEN, s-a produs o avarie la reţeaua primară ce alimentează sectoarele 2 şi 3. Ea a spus că nu crede în varianta unei erori tehnice, că diferenţa de temperatură este mult prea mare, iar tehnicienii care au făcut manevrele ştiau că vor provoca o mare avarie.

Tot în 2019, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut înlocuirea lui Gheorghe Piperea, administratorul judiciar de la RADET, găsindu-l țap ispășitor pentru starea sistemului de termoficare. Conform unor surse citate de Evenimentul Zilei, avocatul Gheorghe Piperea ar fi primit, pentru ceea ce Firea crede că a fost un eșec, câte 35.000 de euro timp de 28 de luni! Piperea s-ar face vinovat de eșecul reorganizării RADET prin fuziune cu ELCEN, mai scrie sursa citată.

RADET și ELCEN au intrat în insolvenţă în 2016, decizie luată de autorităţi pentru a rezolva problema datoriilor istorice dintre cele două companii. În Capitală sunt 1,3 milioane de persoane care locuiesc în 560 de mii de apartamente racordate la Compania Municipală Termoenergetica.