Riscul a crescut la 15% pentru bărbați și la 14% pentru femei odată ce datele au fost ajustate, a declarat autorul principal al studiului, Erikka Loftfield, cercetător la Institutul Național de Cancer din Bethesda, Maryland.
Întrebați despre consumul a 124 de alimente, 90% dintre persoanele consumatoare de alimente ultraprocesate au spus că băuturile prea procesate se află în fruntea listei lor.
"Băuturile răcoritoare dietetice au fost principalul contribuitor la consumul de alimente ultraprocesate. Al doilea a fost băuturile răcoritoare zaharoase", a declarat Loftfield. "Băuturile sunt o componentă foarte importantă a dietei și a contribuției la alimentele ultraprocesate."
Alimentele ultraprocesate asociate cu mortalitatea
Cerealele rafinate, cum ar fi pâinea și produsele de patiserie ultraprocesate, s-au clasat pe locul următor în popularitate, potrivit studiului.
„Acesta este încă un studiu de masă amplu, de lungă durată, care confirmă asocierea dintre aportul UPF (alimente ultraprocesate) și mortalitatea de orice cauză, în special din cauza bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2”, a declarat Carlos Monteiro, profesor emerit de nutriție și sănătate publică la Universitatea din São Paulo din Brazilia.
Monteiro a inventat termenul de alimente ultraprocesate și a creat sistemul de clasificare a alimentelor NOVA, care analizează, dincolo de nutrienți, modul în care sunt fabricate alimentele. Monteiro nu a fost implicat în studiu, dar mai mulți membri ai sistemului de clasificare NOVA au fost coautori.
Sistemul de clasificare NOVA clasifică alimentele de la cele minim procesate - alimente integrale, precum fructele și legumele - la cele procesate, precum mezelurile și cârnații - până la cele ultraprocesate. Alimentele ultraprocesate conțin ingrediente "niciodată sau rar utilizate în bucătării sau clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final plăcut la gust sau mai atrăgător", conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
Lista aditivilor include conservanți pentru a rezista la mucegaiuri și bacterii; emulgatori pentru a împiedica separarea ingredientelor incompatibile; coloranți și vopsele artificiale; agenți antispumanți, de încărcare, de albire, de gelificare și de glazurare; zahăr, sare și grăsimi adăugate sau modificate, menite să facă alimentele apetisante.
Riscuri pentru sănătate
Studiul preliminar, prezentat duminică la reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție din Chicago, a analizat datele dietetice colectate în 1995 de la aproape 541 000 de americani cu vârste cuprinse între 50 și 71 de ani, care au participat la Studiul privind dieta și sănătatea al National Institutes of Health-AARP din SUA.
Cercetătorii au asociat datele dietetice cu ratele de deces din următorii 20-30 de ani. Potrivit studiului, în comparație cu cei care se aflau în limita inferioară de 10% a consumului de alimente ultraprocesate, persoanele care consumau cele mai multe alimente ultraprocesate erau mai predispuse să moară de boli de inimă sau diabet. Spre deosebire de alte studii, însă, cercetătorii nu au constatat nicio creștere a deceselor cauzate de cancer.
Unele alimente ultraprocesate prezintă un risc mai mare decât altele, a spus Loftfield: "Carnea foarte procesată și băuturile răcoritoare au fost câteva dintre subgrupurile de alimente ultraprocesate cele mai puternic asociate cu riscul de mortalitate".
Băuturile dietetice - risc mai mare de a muri mai devreme din cauza unor boli grave
Băuturile dietetice sunt considerate alimente ultraprocesate deoarece conțin îndulcitori artificiali precum aspartam, acesulfam de potasiu și stevia, precum și aditivi suplimentari, care nu se găsesc în alimentele integrale.
Băuturile dietetice au fost asociate cu un risc mai mare de a muri mai devreme din cauza bolilor cardiovasculare, precum și cu apariția demenței, a diabetului de tip 2, a obezității, a accidentului vascular cerebral și a sindromului metabolic, care poate duce la boli de inimă și diabet.
US Dietary Guidelines for Americans recomandă deja limitarea băuturilor îndulcite cu zahăr, care au fost legate de moartea prematură și de dezvoltarea bolilor cronice.
Un studiu din martie 2019 a constatat că femeile care consumau mai mult de două porții pe zi de băuturi zaharoase - definite ca un pahar, o sticlă sau o cutie standard - aveau un risc crescut cu 63% de deces prematur, comparativ cu femeile care le consumau mai puțin de o dată pe lună. Bărbații care au făcut același lucru au avut o creștere a riscului cu 29%.
Ce boli faci dacă mănânci frecvent carne roșie și carne procesată
Carnea procesată, cum ar fi slănina, crenvurștii, cârnații, șunca, corned beef, carnea uscată și mezelurile nu sunt, de asemenea, recomandate; studiile au asociat carnea roșie și carnea procesată cu cancerele intestinale și de stomac, bolile de inimă, diabetul și moartea timpurie din orice cauză.
"Dovezile din acest nou studiu indică faptul că carnea procesată poate fi unul dintre cele mai nesănătoase alimente, dar oamenii nu tind să considere șunca sau nugget-urile de pui ca fiind UPF (alimente ultraprocesate)", a declarat Rosie Green, profesor de mediu, alimentație și sănătate la London School of Hygiene & Tropical Medicine, într-o declarație. Ea nu a fost implicată în studiu.
Studiul a constatat că persoanele care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate erau mai tinere și mai grele și aveau o calitate generală mai slabă a dietei decât cei care au consumat mai puține alimente ultraprocesate. Cu toate acestea, riscul crescut pentru sănătate nu a putut fi explicat prin aceste diferențe, deoarece chiar și persoanele cu greutate normală și diete mai bune au fost, de asemenea, la un anumit risc de deces precoce din cauza alimentelor ultraprocesate, a constatat studiul.
