Descoperirea ''nu susţine utilizarea pe scară largă a statinelor la populaţia cu vârstă avansată şi foarte avansată'', au notat autorii cercetării.
Aceste medicamente, prescrise la nivel mondial pentru scăderea nivelului colesterolui din organism, sunt eficiente numai în cazul unor grupuri de persoane, susţin oamenii de ştiinţă.
Însă, unii experţi pun la îndoială concluziile prezentate recent.
Prin noul studiu, publicat în jurnalul ştiinţific The British Medical Journal, cercetătorii au dorit să afle dacă tratamentul cu statine este asociat cu o reducere a riscului de afecţiuni cardiovasculare şi deces la persoanele în vârstă - 75-84 de ani - şi foarte în vârstă - 85 de ani şi peste - cu sau fără diabet.
O echipă de oameni de ştiinţă din Spania a analizat date prelevate de la aproape 47.000 de persoane cu vârsta medie de 77 de ani. Participanţii au fost monitorizaţi, în medie, 5,6 ani pentru a se afla dacă au dezvoltat boala cardiovasculară (BCV) - afecţiune coronariară, angină, infarct şi accident vascular cerebral - sau dacă au decedat.
Studiul a fost unul observaţional şi, prin urmare, nu se poate trage o concluzie fermă cu privire la cauză şi efect. Însă, autorii au concluzionat că în cazul participanţilor cu vârsta peste 74 de ani, care nu erau diagnosticaţi cu diabet de tip 2, tratamentul cu statine nu a fost asociat cu o reducere a riscului de BCV sau de deces.
Totuşi, în cazul subiecţilor diagnosticaţi cu diabet, a fost observată o asociere semnificativă între administrarea de statine şi reducerea incidenţei BCV şi a cazurilor de deces.
''Aceste rezultate nu recomandă utilizarea pe scară largă a statinelor la populaţia în vârstă şi foarte în vârstă, însă susţin tratamentul în cazul celor diagnosticaţi cu diabet, cu vârsta sub 85 de ani'', au notat autorii.
Comentând concluziile, Tim Chico, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea din Sheffield, Marea Britanie, a declarat că ''acest studiu nu ne poate spune dacă statinele reduc sau nu riscul de deces sau de boală cardiovasculară la vârstnici''.
''Acest studiu nu mă ajută să mă decid dacă o persoană vârstnică ar trebui sau nu să ia statine, ceea ce ar trebui să fie, ca întotdeauna, o decizie comună între pacient şi doctor, bazată pe o discuţie clară şi deschisă cu privire la beneficiile şi riscurile implicate şi care ar trebui să includă discuţii privind alte metode prin care poate fi redus riscul de boală cardiovasculară, cum ar fi activitatea fizică şi dieta'', a adăugat Chico.
Profesor Colin Baigent din cadrul Universităţii Oxford, a declarat la rândul său că ''problema acestui tip de studiu, care utilizează înregistrări obţinute în urma analizelor de rutină, este faptul că reprezintă un mod foarte nesigur de a determina efectele statinelor asupra riscului de infarct şi de accident vascular cerebral''.
''Singura metodă adecvată este un studiu clinic în care persoanele sunt repartizate în mod aleatoriu, (în grupuri) cu statine şi fără statine'', a precizat Baigent.
În anul 2014, reprezentanţii Institutului Naţional pentru Excelenţă în Sănătate şi Îngrijire din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord a recomandat extinderea numărului de pacienţi care ar trebui să ia statine pentru prevenirea infarctului şi a accidentului vascular cerebral, notează Press Association. Organismul din domeniul sanitar a sugerat că doi din cinci adulţi din Marea Britanie ar trebui să primească statine decontate de Serviciul Naţional de Sănătate (NHS).
