Secetă în România. Primul județ care ar putea decreta calamitată înreaga suprafață agricolă

 Zona agricolă a judeţului Timiş ar urma să fie declarată zonă calamitată, după ce culturile de porumb au fost compromise de secetă, în aceeaşi situaţie urmând să se încadreze floarea soarelui şi soia, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Gabriel Ilaş, inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Agricole.

De asemenea, producţia de lapte a început să scadă, ca urmare a faptului că ovinele şi bovinele nu mai au iarbă de păşunat.

Seceta este fără precedent, iar fermierii spun că pământul nu mai are umezeală până la un metru adâncime.

"Presupunem că se va declara zonă calamitată din cauza secetei, pentru că porumbul, cel puţin, arată jalnic, în sensul că, chiar dacă din afară lanul se vede frumos, în picioare, verde, înalt, de jos începe să se usuce, iar ştiuletele are în interior 10-15 până la 50 de boabe. Nu a polenizat. Ştiuleţii vor fi goi de boabe, producţiile vor fi slabe, iar fermierii spun că vor toca planta; dacă vor scoate producţii de 1.000 de kilograme la hectar, vor fi fericiţi. Nu mai vorbim de lanurile joase, care nici nu au mai apucat să se dezvolte ştiuletele. Lanurile respective nu mai au nicio şansă, iar cele care au apucat să vegeteze, nu au mai apucat polenizarea", a spus Gabriel Ilaş.

Potrivit specialistului agricol, floarea soarelui arată, încă, bine dar nu se ştie cât va mai rezista secetei prelungite.

"La soia, probabil că se va repeta situaţia de la porumb, este faza de înflorit, talia plantei este bună, dar nu ştim cum se va umple păstaia de boabe. Ploi se anunţă abia după 10 august, până atunci, aproape niciun strop de ploaie. În plus, este stresul termic, cu temperaturi de 40 de grade, pământul este uscat în adâncime până la un metru, în funcţie de tipul de sol. Pe partea de frontieră, de la Jimbolia spre sud, solurile negre mai păstrează ceva umezeală, dar la solurile uşoare, cernoziomurile şi cele nisipoase, spre nord, spre râul Mureş, este jale. Se pare că şi viţa de vie va suferi, pentru că seceta nu ajută la formarea bobului, deşi în anii secetoşi se acumulează mai mult zahăr în bob. Animalele suferă, păşunile sunt complet arse, nu mai au iarbă umedă. Rumegătoarele mănâncă celuloză, iarba uscată şi folosesc din ea ca să reziste. Producţia de lapte la ovine şi bovine a început să scadă, pentru că nu mai este suculenţa din iarbă", a mai afirmat Gabriel Ilaş.