Tăierea salariilor vine ca urmare a trecerii contribuţiei de la angajator la angajat, dar şi ca urmare a aplicării noii legi a salarizării și îi vizează pe 22.000 de bugetari. Nu este și cazul aleșilor din Parlament, cărora veniturile le cresc brusc cu aproximativ 1.000 de lei.
"Câștigul maxim nu poate fi mai mare de 2,5%, iar cea mai mare pierdere de 40% în Ministerul de Externe, pentru șefii de birou, de exemplu. Fiecare angajat pierde, în condițiile în care se află la limita de sus a grilei salariale. Mai avem de centralizat date de la subordinatele primăriilor și ale consiliilor județene. Cea mai mare creștere care poate fi în momentul de față este 2,5%, excluzând creșterea salariului minim pe economie", a declarat la Realitatea TV liderul sindicatului funcționarilor publici, Sebastian Oprescu.
Sebastian Oprescu i-a enumerat pe cei mai afectați angajați: de la Ministerul de Externe, Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor.
„În funcție de procentele pe care le vor pierde, aș putea să identific Ministerul de Externe ca și cap de listă, în sensul că aceștia pierd foarte mult la salariu prin aplicarea legii salarizării și prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Funcționarii publici din conducere, cu toate că se referă și la șeful de birou, șef serviciu, director, director general și așa mai departe, aceștia pierd undeva la 37-38% la sută", a spus Sebastian Oprescu.
El a mai spus că acum analizează situația fiecărui ordonator principal de credite. „Aici avem cele mai mari probleme, la nivel administrației publice centrale, nu la cea locală – unde se aplică un alt principiu de acordare a salariului. Iar un lucru nelalocul lui, în condițiile în care funcționăm după aceeași lege a funcționarilor publici", a mai spus liderul de sindicat.
Sindicalistul a explicat că scăderile de salarii vin „de la limitarea prin grila de salarizare a creșterii salariale". „În momentul în care noi nu creștem cu 25% salariile din cauza faptului că această grilă pune un prag superior, automat acei 22,5% ce reprezintă contribuții se iau din netul de astăzi, luându-se din netul de astăzi, acești colegi pierd la salariu. Nici pe departe o creștere salarială. Sau nici măcar o creștere substanțială, așa cum au anunțat în decursul timpului partidele de la guvernare", a punctat Oprescu, potrivit digi24.ro.
Liderul de sindicat a mai spus că, în condițiile în care a crescut salariul minim pe economie, la ministere precum Tineretului și Sportului sau al Culturii, munca necalificată este adusă la același nivel de plată cu munca calificată. „O altă problemă ce izvorâște din legea salarizării. Nu mai contează experiență, nu mai contează vechimea, că lucrezi într-un minister sau altul, ci prin faptul că lucrezi într-un minister sau altul poți pierde sau câștiga după bunul plac al celui care a hotărât salarizarea", a precizat el.
Fluturașul de salariu, mai greu cu 200 de euro pentru parlamentari
Parlamentarii au primit, în luna februarie, indemnizaţii majorate cu aproximativ 10%, ca urmare a creşterii salariului minim la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018.
În timp ce mii de români se gândesc la greve și proteste când au văzut fluturașii de salariu, demnitarii se gândesc la concedii și cadouri scumpe. Salariile lor s-au mărit cu până la 10%.
Fluturașul unui parlamentar prezentat la emisiunea "Casa Poporului" arată un câștig net de 10.226 lei pe luna februarie, față de valoarea de 9.143 lei de luna trecută.
Majorarea este de aproximativ 1.000 de lei, respectiv aproape 10%.
Parlamentarii, ca şi celelalte funcţii de demnitate, au o indemnizaţie care se calculează înmulţindu-se coeficientul 9, stabilit în Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, cu salariul minim, astfel încât orice majorare a salariului mediu echivalează cu o creştere a indemnizaţiei.
