În documentul înmânat de Mihaela Popescu, fondatoarea Asociaţiei Agora for Life, se arată că "România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole, de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini, după aderarea la Uniunea Europeană".
Acest lucru, susţin semnatarii scrisorii, va duce la "dispariția ca entitate a țăranului român și a agriculturii tradiționale".
"Ne facem purtătorii de mesaj ai bunicilor și părinților noștri, cei care nu mai au puterea să-și apere pământurile și își abandonează menirea și rostul milenar, vânzându-și pământul și devenind spectatorii unui mod de viață străin și invaziv, cu consecințe extrem de grave pe termen lung. În numele lor, vă rugăm să abordați, în regim de urgență, problema acaparării pământurilor de către străini și să inițiați schimbarea legislației în domeniu. România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole, de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini, după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât asistăm la cronica unei morți anunțate - dispariția ca entitate a țăranului român și a agriculturii tradiționale.
Dintr-un studiu efectuat anul trecut de Transnational Institute pentru Parlamentul European, aflăm că nu există, în România, informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diverse surse, în prezent, 10% din suprafața agricolă este deținută de investitori din afara UE, iar până la 30% este în posesia investitorilor din UE. La această suprafață se adaugă mai multe milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor. Prin comparație cu fostele țări din lagărul socialist și cu Țările Baltice, în Slovacia cetățenii străini dețin 1%, în Republica Cehă 2,1 %, în Lituania 0,5% din total, în Letonia 2%. Conform studiului menționat, acapararea de terenuri în UE se concentrează în statele membre din Est, România fiind prima țintă a investitorilor. (...) Ţara noastră, deși are cele mai fertile terenuri agricole, a ajuns să importe cea mai mare parte a hranei", se arată în scrisoare.
Vânzarea de terenuri cetățenilor străini sau companiilor străine vor avea, pe termen lung, un puternic impact atât la nivel economic, dar şi social, mai precizează documentul citat.
"Ţăranii fără pământ, fără posibilitatea de a se întreține, devin o povară în plus pentru bugetul de stat, îngroșând rândurile asistaților social. (...) Dezrădăcinați, țăranii români devin emigranții care culeg roadele pământurilor altora. Astfel, ni se golesc satele, iar cei rămași intră în categoria asistaților social. (...) Micii fermieri sunt obligați să reducă prețurile, fiind excluși, treptat, de pe piață", explică semnatarii documentului.
"(...) Permiterea vânzării de terenuri cetățenilor străini sau companiilor străine nu protejează interesul național nici față de activitatea economică, nici față de exploatarea resurselor naturale. Această situație reprezintă o încălcare a Art. 135, alin. 2 din Constituția României care stipulează: 'Statul trebuie să asigure protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, respectiv protejarea intereselor naționale în activitatea economică și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național'. (...) Vă solicităm, așadar, să luați de urgență măsuri de reglementare strictă a tranzacțiilor cu terenuri care să aibă ca efect sprijinirea agricultorilor români și a micilor gospodării și protejarea interesului național", se mai arată în finalul scrisorii.
Documentul este semnat de: Agora for Life, Asociația Grupul de Intervenție Civică, Asociația Creștem România Împreună, Agent Green, Asociația Speologică Exploratorii, New Environmentalist - UK, Canada Save Roșia , Romanian Activists Worldwide (Raw), RomBel, Asociația Rost, TERRA Mileniul III, Asociația Biosilva, Asociația Aport, Terra Naturalis, Asociația Dați-mi România Înapoi, Asociația Mișcarea pentru Implicare Civică, RFE – România Fără Ei, Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS, Ateliere Fără Frontiere, Asociația ANTIQVA, Rezistența Pungești, Asociația REPER21, Asociația Salvați Dunărea şi Delta (SDD), Asociația Ecopolis, Asociația CORFOO, Asociația Ecologică Turismverde, Asociația 2Celsius, Alin Bogdan Buzescu, ex-președintele CATAR (Confederația Asociațiilor Țăranești din România), membru Cooperativa Walachia, şi Viorel Boldiș, poet.