Sâmbătă, 10 martie este ziua pomenirii Sfintilor Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent. În acest an se suprapune această zi sfântă cu sâmbăta de pomenire a morților.
Sfântul Mucenic Codrat a fost născut în munți, din cauza persecuțiilor împotrivă creștinilor din secolul al III lea. După nașterea acestuia, mamă să Rufina, o femeie binecredincioasa, a trecut la cele veșnice. Codrat a fost hrănit în chip minunat: un nor îi picură rouă în gură. După cum Dumnezeu i-a hrănit pe israeliți cu mână în pustie, nici pe Codrat nu l-a lăsat să piară de foame în sălbăticie. A fost hrănit în acest mod, până ce singur a putut a se hrăni cu verdeturile pustiei.
La vârstă de 12 ani ajunge în cetate și este crescut de o familie de creștini. Va studia medicină și va ajunge să-i vindece pe bolnavi atât cu remedii trupești, cât și cu cele duhovnicești. Când împăratul Deciu (249-251) pornește luptă împotrivă creștinilor, Codrat este aruncat în temnitia, împreună cu prietenii săi: Ciprian, Dionisie, Anecton, Pavel și Crescent. Pentru că nu au lepădat credința în Hristos, au fost condamnați la moarte.
Tot astăzi, facem pomenirea:
-Sfintei Cuvioase Anastasia;
-Sfântului Marcian;
-Sfântului Mucenic Mihail din Agrafă.
În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși, alimente rituale mâncate sacramental în ziua de 9 martie şi împărţite spre pomenirea morţilor.
Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.
În Moldova şi Ardeal, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În zona de sud a ţării, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morţi care în timpul anului au fost uitați. Măcinicii pot fi şi în formă de albină, pasăre sau colac (cerc). Copturile (în număr de 40, 44 sau mai mulţi) sunt sfinţite la biserică şi împărţite, uneori cu o lumânare aprinsă şi un pahar de vin, spre pomenirea strămoşilor.
Începe noul an agrar
În această zi s-au suprapus, însă, două sărbători: una de înnoire sezonieră a timpului - Anul Nou agrar - când Dochia (anul vechi) moare, prefăcându-se în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi prin ardere pe rug pentru credinţa lor creştină neclintită. Fiind zi de început de anotimp şi an (agrar), în 9 martie se făceau previziuni privind anotimpul şi roadele: îngheţarea pământului spre ziuă însemne că toamna va fi târzie şi fără brume. „Cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara”. Având credinţa că începerea lucrului la An Nou atrage după sine belşugul, în ziua de 9 martie era recunoscută de tradiţie pentru „scoaterea plugului”, simbol al anului agrar ce începea. Tot acum se făceau înţelegeri între gospodari (tovărăşie, sâmbrie) pentru a se ajuta la plug.