Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi, 25 noiembrie, sărbătoarea cu cruce neagră Sfânta Muceniţă Ecaterina.
Sfânta Muceniţă Ecaterina s-a născut în Alexandria, pe vremea împăratului Maximinus, în anul 305. Cunoscută ca fiind o provincie a cunoaşterii, Alexandria este locul în care Sfânta Ecaterina primeşte o educaţie aleasă.
La peste 1.100 ani de la martirul său, Ioana d'Arc a identificat-o pe Ecaterina ca fiind unul dintre sfinţii care i-au apărut şi sfătuit-o.
Potrivit scrierilor bisericeşti, se pare că Sfânta Ecaterina are două viziuni: în prima sa viziune, aceasta o vede pe Fecioara Maria cu Mântuitorul în braţe. Din pricina faptului că sfânta nu era creştinată, nu reuşeşte să vadă faţa Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deşertăciune cunoştinţelor ei şi alege să primească Sfântul Botez.
În cea de-a doua vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruieşte un inel de logodnă: "Iata, astăzi te primesc pe tine mireasa Mie nestricată şi veşnică, deci să păzeşti tocmeala aceasta cu dinadinsul şi să nu mai primeşti nicidecum alt mire pământesc".
A doua zi, după vedenie, Sfânta Ecaterina rămâne fără cuvinte atunci când vede pe degetul său inelul. Acest moment este cel care i-a schimbat viaţa radical.
Din acel moment, Sfânta Ecaterina începe să condamne cultul şi miturile păgâne, înfruntă în discuţii publice chiar şi pe înţelepţii din acea perioadă, iar pe unii dintre ei, reuşeşte să-i aducă pe calea credinţei.
Maximian a silit-o pe Sfânta Ecaterina să se confrunte în discuţii cu o adunare de filozofi păgâni, pe care i-a întreptat pe calea credinţei. Pentru toate acestea, filozofii au fost arşi pe rug.
Pentru lupta sfintei împotriva cinstirii zeilor, acesteia i s-a tăiat capul. Potrivit tradiţiei creştine, la tăierea capului nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai.